Două volume cu o selecție bogată de practici, credințe, obiceiuri și rețete, mărturii și amintiri despre expresiile căpătate de mâncare în contextul sărbătorilor religioase, comunitare și de familie…„Sărut-mâna pentru masă! Carte de(spre) bucate” de Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir reprezintă rezumatul cercetării pe teren, în biblioteci și arhive a alimentației românești.
Editura GastroArt anunță lansarea unui nou titlu din colecția dedicată gastronomiei românești, luni, 3 noiembrie, de la ora 19:00, la Cărturești Verona.
Volumele oferă o radiografie detaliată a bucătăriei tradiționale, atrag atenția asupra unor obiceiuri sau rețete pierdute, subliniază tradiții culinare, iar o lectură atentă dezvăluie schimbul de practici între regiuni și etnii. Nu în ultimul rând, cele două volume sunt recomandate atât pasionaților de gastronomie, etnografie, antropologie cât și profesioniștilor din industria de profil interesați de patrimoniul gastronomic tradițional.
Studiul demonstrează bogăția de rețete și practici culinare multiculturale, un tezaur pierdut după standardizarea rețetarului tradițional din perioada comunistă.
Cei doi autori se află la al doilea proiect editorial culinar scris la patru mâini, după ce în 2022 au colaborat la volumul Dulce Românie, o istorie a deserturilor de la noi. Separat au mai publicat Ce e nou în Noua Bucătărie Românească (Adriana Sohodoleanu, 2023), Curatorul de zacuscă și Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice românești (Cosmin Dragomir, 2021, 2023).
Rețete românești și cultura la farfurie
Adriana Sohodoleanu este teoretician al gastronomiei și cercetătoare în domeniul studiilor alimentare, cu un doctorat în sociologie axat pe Noua Bucătărie Romanească. Este autoare de eseuri și articole științifice, coautoare, alături de Cosmin Dragomir, a volumului Dulce Romanie, o istorie a deserturilor de la noi (2022), și autoare a cărții „Ce e nou in Noua Bucătărie Românească” (Gastroart, 2023). Vorbește săptămânal la Radio România Cultural despre mâncare ca formă de „cultură la farfurie” și, de peste un deceniu, studiază legăturile dintre hrană și societate, evidențiind patrimoniul culinar și relația acestuia cu contextul socio-cultural și politic mai larg.
Cosmin Dragomir este jurnalist și editor de gastronomie, organizator a zeci de evenimente dedicate bucătăriei românești, coinițiator al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România. A publicat Curatorul de zacuscă (2021), Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice (2023) și este coautor al volumului Dulce Romanie, o istorie a deserturilor de la noi (2022, alături de Adriana Sohodoleanu).
Tendință în gastronomie și cultura la farfurie
La modul general vorbind, „cultura la farfurie” reprezintă o tendință în gastronomie, care celebrează intersecția dintre artele culinare și identitatea culturală prin fuziunea aromelor globale, conservarea tehnicilor tradiționale și prezentările inovatoare care spun o poveste. Această tendință este caracterizată de bucătari care combină ingrediente și tehnici din diferite patrimonii pentru a crea bucătării de „cultură a treia”, evidențiind în același timp producătorii și tradițiile locale în moduri inovatoare, cum ar fi modernizarea preparatelor tradiționale. Rezultatul constituie o experiență culinară care depășește gustul pentru a oferi o înțelegere mai profundă a istoriei, locului și oamenilor.
Ca un exemplu pe linia culturii la farfurie, bucătarii combină intenționat ingrediente și tehnici din diferite tradiții culinare, creând preparate noi, atât familiare, cât și inedite, cum ar fi tacos coreene sau pizza inspirată din bucătăria thailandeză.
Rețetele tradiționale sunt inovate pentru a satisface nevoile moderne, cu accent pe confort, prezentare actualizată și celebrarea revendicărilor patrimoniale pe ambalaje. Există o apreciere tot mai mare pentru producătorii locali și produsele artizanale. Restaurantele își explorează, de asemenea, propria moștenire culinară pentru a crea preparate și experiențe autentice.
Povestirea prin intermediul mâncării
De asemenea, la nivel mondial există și ascensiunea bucătăriei „culturii a treia” (cum este numită adeseori): Aceasta implică dezvoltarea de noi genuri culinare născute din polenizarea încrucișată a diferitelor culturi, cum ar fi bucătăria italiană în stil japonez (Wafu italiană).
Bucătarii folosesc tehnici artistice și creative de servire a mesei, depășind stilurile tradiționale pentru a crea preparate captivante din punct de vedere vizual, uneori descrise ca „picturi pe o farfurie”. Iar esențialul în ceea ce este numit „cultura la farfurie” îl constituie și povestirea prin mâncare: Tendința pune accentul pe narațiunea din spatele mâncării, oferind transparență cu privire la ingrediente și originile lor pentru a oferi fiecărui fel de mâncare mai multă autenticitate și identitate. Cam așa cum concretizează „Sărut-mâna pentru masă! Carte de(spre) bucate”.
