În primul interviu acordat în 2026, prim-ministrul Ilie Bolojan a vorbit despre calendarul unor decizii esențiale pentru anul care abia a început, într-un moment în care nemulțumirea publică este alimentată de scumpiri succesive, de scăderea puterii de cumpărare și de sentimentul tot mai puternic că eforturile de austeritate au fost suportate aproape exclusiv de cetățeni.
Reforma administrației, una dintre promisiunile recurente ale guvernării, nu va începe de la 1 ianuarie, așa cum fusese anunțat anterior, ci este din nou amânată. Potrivit premierului, primele măsuri ar urma să fie luate abia în a doua jumătate a lunii ianuarie, în timp ce bugetul pe 2026 ar urma să fie pregătit „începând de săptămâna viitoare” și adoptat în luna februarie.
Reforma administrației, amânată din nou, anunță Bolojan
Întrebat când va începe, concret, reforma aparatului administrativ, șeful Executivului a vorbit despre riscurile menținerii actualului sistem de cheltuire a banului public și despre pericolul ca veniturile suplimentare colectate din taxe să fie irosite.
„Reforma în administrație este o necesitate. Dacă nu se reduc cheltuielile, banii suplimentari se vor duce în gaura neagră a administrațiilor neperformante”, a declarat premierul, precizând că măsurile sunt gândite pentru a doua jumătate a lunii ianuarie.
Declarația vine pe fondul unei percepții larg răspândite în rândul populației, potrivit căreia statul a cerut mai mult de la contribuabili, fără să-și reformeze, în paralel, propriile structuri.
Pensiile speciale și costul blocajelor politice
Un alt subiect sensibil a fost blocarea proiectului privind pensiile magistraților, despre care premierul a spus că are efecte directe asupra finanțării europene. România riscă să nu recupereze peste 200 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui jalon.
„Indiferent cine este în guvernare, în anii următori trebuie corectate lucrurile negative, pensionări la 50 de ani cu pensia cât ultimul salariu. Nu există astfel de sisteme nicăieri”, a afirmat acesta, susținând necesitatea creșterii vârstei de pensionare, inclusiv în domeniile unde pensionarea anticipată este încă regula.
Mesajul a fost unul ferm, dar fără un termen clar pentru deblocarea situației, într-un dosar care a generat, de-a lungul anilor, tensiuni constante între puterile statului.
Tensiunile de la CCR și relația cu justiția
În contextul disputelor legate de Curtea Constituțională, premierul a respins ideea unui conflict între Guvern și Justiție, insistând că proiectul privind pensiile magistraților reprezintă un angajament asumat de Coaliție prin programul de guvernare.
Referindu-se la amânarea deciziilor CCR, acesta a vorbit despre existența unei „minoritați de blocaj” care ar fi evitat tranșarea rapidă a unor chestiuni esențiale.
„Era foarte bine ca CCR să tranșeze cât mai repede orice solicitare privind constituționalitatea unui proiect de lege”, a spus premierul, exprimându-și speranța că la termenul din 16 ianuarie situația va fi clarificată.
Tonul a fost unul de apel la responsabilitate instituțională, fără acuzații directe, dar cu o critică implicită la adresa întârzierilor care afectează aplicarea legilor.
Politica externă: Poziția României în crizele regionale
Premierul a abordat și situația din Venezuela, precizând că România nu are informații privind eventuale probleme cu cetățeni români și că poziția oficială va fi aliniată celei a Uniunii Europene.
„Ne uităm cu atenție la ce se întâmplă în Venezuela. O țară a cărei conducere nu a fost recunoscută internațional, nici de România”, a declarat acesta, subliniind speranța unei tranziții către un regim validat democratic și evitarea escaladării conflictelor.
În ceea ce privește acțiunile Statelor Unite în regiune, premierul a respins comparațiile cu războiul din Ucraina, argumentând că sunt contexte diferite, fără legături strategice directe.
