Anunțată cu surle și trâmbițe de absolut toate guvernele perindate în ultimul an pe la Palatul Victoria, plafonarea prețului la alimente ar putea avea un efect invers, față de cel declarat. Va duce la scumpiri uriașe, conform economiștilor.
Propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a introduce un mecanism de intervenție pe piața alimentară, care să prevadă plafonarea adaosului comercial la mâncare atunci când inflația depășește pragul de 5%, este puternic criticată de analistul economic Adrian Negrescu.

Măsură de tip mercurial care duce la creștere și mai abruptă a prețurilor
Deși ministrul invocă intenția de a aduce „prețuri decente” pentru români, Negrescu susține că această soluție, pe care o numește o „formulă de-a dreptul halucinantă” de tip „mercurial”, va avea, dimpotrivă, efecte negative și ar putea duce la o creștere și mai abruptă a prețurilor la alimente.
Idei ce contrazic principiile de bază ale economiei de piață
Analistul critică faptul că ministrul Barbu nu înțelege cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă, considerând că ideea sa intră în contradicție evidentă cu principiile economiei de piață și cu legislația europeană a concurenței. Negrescu avertizează că declarațiile ministrului acționează ca „gaz pe focul îngrijorării investitorilor” din sectorul agricol și retail, domenii deja afectate de măsurile guvernamentale anterioare, precum creșterea TVA și a altor taxe.
În opinia expertului, plafonarea adaosului înseamnă, în esență, a „lovi în capitalul românesc” din agricultură, distribuție și comerț, riscând să crească dependența economiei de importuri. Negrescu subliniază că, deși ministrul Barbu promovează această plafonare ca o soluție universală de aproape patru ani, inflația la produsele alimentare a continuat să crească, atingând un nivel record în UE, demonstrând astfel ineficiența măsurii. El menționează, de asemenea, efectul de „water bed” (scumpirea altor produse nereglementate) și se întreabă retoric de ce Ministerul Agriculturii nu poate veni cu alte soluții care să sprijine, și nu să „îngroape agricultura” românească.







