Piața de gaze naturale din România intră într-o etapă decisivă, pe fondul expirării schemei de plafonare a prețurilor. Lipsa unor semnale clare din partea autorităților menține piața într-o stare de incertitudine prelungită. În acest context, evoluția facturilor românilor după 1 aprilie rămâne imprevizibilă.
Specialiștii atrag atenția că toate scenariile sunt încă posibile. Prețurile pot crește, pot stagna sau pot chiar scădea. Direcția finală depinde de mai mulți factori interni și externi.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează asupra riscurilor. El susține însă că piața europeană oferă și semnale pozitive. În timp ce bursele internaționale indică scăderi de preț, piața românească rămâne rigidă. Furnizorii practică în continuare prețul maxim permis de lege.
Ce se va întâmpla cu prețurile facturilor la gaze după plafonare
În prezent, prețul gazelor pentru consumatorii casnici este de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus. Acesta este nivelul plafonat stabilit prin legislație. Piața internă pare să ignore tendințele internaționale. Ofertele disponibile nu reflectă scăderile de pe bursele externe.
Dumitru Chisăliță a explicat situația. Potrivit acestuia, piața se află într-un echilibru fragil.
„Încă suntem în „1X2”, adică, la momentul de față, avem două situații. Dacă ne uităm la puținele oferte care au apărut în piață anul trecut, vedem că aceste oferte vin cu niște prețuri mai mari decât prețul plafonat, dacă luăm prețul plafonat ca reper.”
El a indicat că analiza trebuie extinsă și asupra platformei oficiale de comparație. Aceasta este administrată de ANRE.
„Acum, dacă ne uităm, pe de altă parte, la ceea ce se întâmplă în platforma ANRE, în mod normal, toți furnizorii care vând gaze naturale au obligația de a pune oferte în această platformă.”
Prețurile la gaze și riscul unor scumpiri de până la 30%
Potrivit datelor disponibile, în platforma ANRE sunt șase oferte active. Toate sunt identice.
„Aici vedem că sunt șase oferte și toate sunt la 0,31 lei / kWh, cu TVA inclus, adică exact prețul plafonat.”
Această uniformitate indică lipsa concurenței reale. Consumatorii nu pot beneficia de alternative avantajoase. În paralel, situația de pe bursele internaționale este diferită. Tendința este clar descendentă.
„În același timp, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă pe burse și, coroborând cu taxele, tarifele și alte tipuri de costuri suplimentare, vedem că tendința, la nivel european și chiar mondial, este de scădere.”
Diferența dintre piața internă și cea externă creează volatilitate. După 1 aprilie, variațiile pot fi semnificative.
„Putem să spunem că, plecând de la această situație procentuală, am putea avea o variație de la minus 5% până la plus 30%, după 1 aprilie 2026.”
Consumatorii, prinși între oferte identice și lipsa concurenței
În actualul context, schimbarea furnizorului nu aduce beneficii concrete. Ofertele sunt identice.
„Din păcate, la momentul de față, având în vedere că ofertele sunt aceleași la toți furnizorii, oamenii nu prea au ce să facă.”
Chisăliță spune că singura opțiune este vigilența. Eventuala concurență ar putea apărea ulterior.
„Consumatorii, la momentul de față, nu pot fi decât vigilenți.”
El recomandă ca românii să urmărească atent evoluția pieței. Alegerea furnizorului trebuie făcută informat.
„Dacă lucrurile vor evolua spre o concurență reală, atunci să se orienteze către oferta cea mai avantajoasă.”
Tăcere mormântală din partea instituțiilor
Dincolo de prețuri, cea mai mare vulnerabilitate rămâne lipsa comunicării instituționale. Piața este practic înghețată. Traderii și furnizorii nu au vizibilitate asupra viitorului. Gazele lipsesc de pe burse pentru tranzacții viitoare.
„Instituțiile, prin tăcerea și așteptarea lor, nu transmit decât posibilitatea să se întâmple orice la 1 aprilie.”
Această incertitudine afectează funcționarea pieței. Furnizorii nu pot lua decizii comerciale.
„Piața nu funcționează, este blocată prin lipsa de gaze la nivelul traderilor și furnizorilor.”
Temerile cresc pe măsură ce termenul-limită se apropie. Nimeni nu știe ce va urma.
„Urmează 1 aprilie, iar furnizorii și traderii nu știu ce vor face.”
Potrivit expertului, lipsa gazelor disponibile pentru tranzacționare amplifică riscul. O criză de ofertă nu este exclusă.
