Se apropie sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, o zi care preamărește și toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu – după cum spune biserica.
Cu ocazia marii sărbători, în București va fi Târgul Arhanghelilor Mihail și Gavriil, în perioada 7 – 9 noiembrie, între orele 10:00 şi 18:00, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român, iar intrarea va fi liberă. Peste 50 de meşteri populari, anticari şi artişti din toate zonele ţării vor aduce spre vânzare obiecte din ceramică, ţesături, icoane, podoabe şi lucruri din lemn – mărturii ale priceperii şi ale sensibilităţii ţăranului român.
Din oferta expozanţilor nu vor lipsi: mierea, prăjiturile de casă, turta dulce, plantele de leac, ţuica de prune, sucurile naturale, fructele şi legumele de sezon.
Acest târg de la MNȚR nu este legat întâmplător de sărbătoarea Arhanghelilor, deoarece are o mare importanță în tradiția populară. În popor, sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, pe care biserica îi cinstește pe 8 noiembrie, poartă numele de Hranghel (în Moldova), Sfântul Aranghel (în Țara Românească și Oltenia) sau Arhanghel (în Transilvania). Uneori, dar destul de rar, sărbătoarea mai este denumită și Sân-Mihai.
În sâmbăta de dinaintea Hranghelului, românii – în special din Moldova și Bucovina – fac praznice și împart pentru sufletele celor trecuți la Domnul. Prin unele locuri, această sămbătă se mai cheamă „Moșii de Hranghel” sau „Moșii de toamnă”. Chiar praznicul care se face în această sâmbătă poartă numele de „Hranghel”. „Având evlavie mare la Sfinții Mihail și Gavriil, românii serbează praznicul lor în special prin nelucrare. În Bucovina, chiar se spune că Sfântul Hranghel „e bine să-l ții, că e cu îngăduială”, evidențiază Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Țăranului Român.
De la care mai aflăm că „toamna, de ziua lui, pe 8 noiembrie, se desparte vara și Arhanghelul Mihail încredințează toate vietățile Sfântului Neculai, care le poartă de grijă și le hrănește până la Iordan. După ce se sfințește agheasma, vietățile fug în toate părțile și intră iarăși sub purtarea de grijă a Arhanghelului”.
Legende populare despre Mihail și Gavriil
În Bucovina, oamenii cred că Sfântul Mihail are putere și asupra demonilor. El o ține în frâu pe Mamarca, soția lui Scaraoschi, stăpâna iadului și mama tuturor diavolilor. Sfântul Mihail îi indică acesteia cât „să răsucească la cheie” pentru ca gerul iernii să nu fie înfricoșător. Dacă nu ar fi Sfântul Mihail, diavolul ar slobozi ger ca să ne înghețe pe toți, fiindcă el vrea să nu fie oameni pe pământ.
Arhanghelul Mihail taie cu sabia masa norilor de grindină și piatră, care mai apoi bat câmpurile cu semănături. „În vechime, când se întâmpla să nu mai contenească ploaia, românii spuneau așa: „Treci, ploaie călătoare,/ Că te-ajunge Sfântul Soare,/ C-un mai, c-un pai,/ Cu sabia lui Mihai”, mai spune sociologul
„Despre Sfântul Arhanghel Gavril, căruia i se mai spune și Gavriil, Gavrilă sau Gavriil Blagovecinicul, în popor se crede că este conducătorul cetei îngerilor, alături de Sfântul Arhanghel Mihail, că ține Ciuma de păr, asemeni Sfântului Haralambie, și că tună împreună cu Sfinții Mihail și Ilie, contra demonilor. Deseori el aduce ploaia cu piatră: „orânduiește cu tunul și piatra”, mai adaugă Ciprian Voicilă.
Sfinții Mihail și Gavriil – păzitorii oamenilor din clipa nașterii
Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil reprezintă ultima sărbătoare mare înainte de a începe Postul Crăciunului. La începuturi, praznicul a ajuns să se adreseze şi Sfântului Gavriil, ca apoi să devină sărbătoarea închinată tuturor Sfinţilor Îngeri. Sărbătoarea datează din secolul al V-lea.
În ziua de 8 noiembrie se aprinde o lumânare pentru fiecare persoană, deoarece aceasta va fi lumină în lumea de dincolo. De fapt, în ziua de 8 noiembrie – consacrată Sfinților Mihail și Gavriil, se practică diverse tradiții și obiceiuri. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele adunate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.
Conform unei legende, Mihail ar fi fost iniţial un om simplu, însurat cu o fată frumoasă, pe nume Stăncuţa. După căsătorie, aceasta s-a transformat într-o femeie rea, iar pentru răbdarea pe care Mihail ar fi avut-o faţă de ea, Dumnezeu l-a făcut sfânt. Despre ziua în care sunt sărbătoriți Sfinții Mihail și Gavril, tradiţia spune că nu e doar motiv de sărbătoare, ci şi de reculegere şi de pomenire a celor plecaţi din această lume. Sfinții Mihail și Gavriil au grijă însă şi de cei în viaţă: ei sunt păzitorii oamenilor din clipa în care s-au născut şi până la moarte şi se roagă continuu bunului Dumnezeu pentru sănătatea acestora.
Cifra 8, dată pe care sunt prăznuiți cei doi sfinți, reprezintă simbolul vieții veșnice, infinitul.
