Barometrul de Consum Cultural pe 2024 a fost lansat miercuri la Teatrul Naţional Bucureşti. Datele studiului de amploare relevă un adevăr știut de ceva timp: relația românilor cu ceea ce înseamnă cultura e complicată.
„Nu avem un consum constant de cultură”, a declarat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, la evenimentul de lansare a Barometrului de Consum Cultural pe 2024. „A 15-a apariţie a Barometrului de Consum Cultural care spune cam cum stăm noi în materie de înţelegere. Situaţia nu este foarte plăcută. Chiar dacă unele cifre mai cresc din când în când, altele scad.
Avem nişte bariere care se adâncesc. În numărul acesta din Barometru, am ales să ne aplecăm asupra unei bariere – educaţia culturală, capacitatea de a înţelege metafore, semnificaţii, simboluri. Oamenii nu mai înţeleg asta, din cauză că în copilărie şi în adolescenţă nu au avut nicio experienţă culturală, şi pentru că nu înţeleg în ce limbă se vorbeşte acolo. Asta ar trebui să fie grija noastră pentru generaţia următoare. Sărăcia de imaginaţie şi de creativitate, incapacitatea de a se înţelege pe sine într-un context cultural este periculoasă”.
„România are ceva care nu o ajută, un fel de dispreţ pentru omul care vorbeşte şi gândeşte liber, un fel de dispreţ pentru omul care citeşte, un fel de dispreţ care se întinde până la profesor, trebuie să facem ceva. Pentru că ceea ce vedem acum în societate este rezultatul a ceea ce am făcut în urmă cu 15-20 de ani”, a subliniat Carmen Croitoru, care a precizat că „educaţia culturală este cumva greşit înţeleasă, pentru că lumea se referă la educaţia artistică, care nu e acelaşi lucru”.
Barometrul de Consum Cultural: „Se pierde legătura între generaţii. E grav”
„Prima constatare din acest studiu este că 67% dintre cetăţenii români (…) care au copii, nu au participat niciodată la activitate de educaţie culturală, nici ei, nici copiilor. Deci asta este o prima concluzie. Are totuşi România un potenţial, eu l-aş numi potenţial cultural nefolosit uriaş. Astea două, trei sunt persoane care n-au ajuns la aşa ceva. Eu aş spune şi altfel, problema nu e lipsa apetitului, ci lipsa accesului.
Avem o serie întreagă de alte probleme în România, care are, totuşi, e una dintre ţările cu cel mai mare procent de populaţie care trăieşte în mediul rural, 44%, nu mai vorbim de urbanul mic, care a vorbit urban prin decizie administrativă. (…) Deci am avea public potenţial. E problema accesului la cultură. Când totuşi participă, dintre cei care participă, gradul de mulţumire este imens – 97%, cvasi unanim. Deci nu lipsa interesului e problema. Eu aşa aş citi datele astea”, spune prof. univ. dr. Cătălin Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice – SNSPA, unul dintre coordonatorii studiului.
Tot potrivit spuselor profesorului, tinerii de 18-35 de ani vin spre cultură, dar generaţia de mijloc se îndepărtează: „Pentru cei cu vârsta între 36 şi 50 de ani, participarea la consumul cultural scade puternic, din cauza muncii intense. Dar, o societate care pierde segmentul ăsta de mijloc, ca vârstă, se pierde legătura între generaţii. E grav”.
Internetul, el însuși un barometru de consum cultural
De asemenea, profesorul a subliniat că „în raport se arată că internetul devine piaţa centrală a consumului cultural”, un anumit tip de consum cultural, adică cel orientat către divertisment şi recreere.
„Acum, România e o ţară şi reală, dar vedem că e şi online. Dar România asta online, cel puţin aşa arată datele, nu este o singură ţară. Sunt două ţări. O ţară care predomină în consumul ăsta cultural de elită şi alta în care predomină consumul cultural, de masă, de divertisment. Şi ele nu se întâlnesc. Asta e problema. Adică avem aceleaşi platforme sau acces la aceleaşi platforme, dar comportamentele culturale sunt de ordin diferit”.
Cel mai mare public cultural este cel potenţial, care nu participă (din cauză de acces, infrastructură, etc.), dar nici nu respinge evenimentele culturale.
„Cultura înseamnă rezistenţă în faţa ideologiei”, a declarat Cătălin Stoica. Profesorul a mai evidențiat, că „Unul dintre comportamentele cu cea mai mare frecvenţă, şi din această cercetare, şi din alte cercetări, e mersul la biserică.
România este o ţară, cel puţin la nivel declarativ, noi sociologii o numim religiozitate declarată, dar şi comportamentală extrem de ridicată. Oamenii se duc la biserică. Acolo mai socializează, printre altele. E un rost. În guvern, autorităţi, speranţe nu mai ai. Probabil te îndrepţi către Biserică. E o efervescenţă religioasă”. De aceea, el recomandă managerilor să caute aici publicul potenţial.
Barometrul de Conum Cultural: A scăzut lectura și „uitatul” la TV
Dintre respondenţii care au participat la activităţi culturale, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învăţării directe, al acumulării de informaţii şi de noţiuni noi despre artă şi cultură, pentru 70% dorinţa de afla mai multe informaţii a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite iniţiative culturale, iar pentru 42% educaţia culturală a determinat o creştere a performanţelor şcolare în rândul copiilor lor.
Conform studiului realizat de INCFC, se menţine crescut interesul pentru obiectivele de patrimoniu, iar datele arată că 66% dintre respondenţi au vizitat cel puţin o dată pe an monumente istorice şi situri arheologice şi 42% muzee, expoziţii sau galerii de artă. În acelaşi timp, frecvenţa vizionării de filme la cinematograf, cel puţin o dată pe an, a fost de 38% în 2024. Participarea la spectacole de teatru s-a menţinut la nivelul anului 2023: 25% dintre respondenţi au mers la teatru cel puţin o dată şi în 2024.
De asemenea, a crescut foarte mult consumul de muzică (în general: la calculator, la radio, TV, telefon, online) şi de conţinuturi media prin intermediul internetului.
Se înregistrează o scădere accentuată pentru lectura de cărţi, inclusiv pentru cele în format audio, pentru vizionarea de filme şi emisiuni de divestisment prin cablu TV. Se înregistrează o mică scădere a procentelor pentru vizionarea de programe TV.
Lipsesc politici publice coerente pentru a „salva” cultural societatea
Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absenţa unor politici publice coerente şi a unei finanţări adecvate, factori esenţiali pentru asigurarea unui impact real şi durabil al culturii asupra societăţii. În acest context, autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susţină iniţiativele educaţionale, să stimuleze colaborarea interinstituţională şi să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educaţiei şi comunităţii.
Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediţia 2024, constituie un sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ naţional, pentru populaţia de 18 ani şi peste.
Volumul aproximativ este de 1.064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing). Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice ceea ce a permis să fie validată structura eşantionului: genul, vârsta, nivelul de educaţie, mărimea localităţii (oraşe de peste 200 mii locuitori, oraşe între 100 şi 200 mii locuitori, oraşe între 30 şi 100 mii locuitori, oraşe sub 30 mii locuitori, comune) şi sub-regiunile de dezvoltare.
