Ambasada SUA la București a lansat o campanie de conștientizare pe tema dezinformării. Pentru a-i face pe români să înțeleagă că inteligența artificială nu este doar benefică, ci are și multe aspecte negative, reprezentanții ambasadei au postat pe YouTube o serie de video-uri.
Prin intermediul acestei serii video se explorează impactul negativ pe care informațiile false sau înșelătoare îl pot avea asupra relațiilor noastre și a altor momente din viața cotidiană, după cum transmite Ambasada SUA la București, într-un comunicat. În unul dintre clipurile video, reprezentanții ambasadei vorbesc despre cum ar decurge o întâlnire la restaurant între o femeie și un bărbat, dacă acesta ar lansa în timpul discuției informații despre anumite știri false pe care le-a citit și despre care lasă de înțeles la început că le crede ca fiind adevărate.
Iată mai jos care sunt sfaturile oferite de Ambasada SUA.
Ambasada SUA: Verificați informațiile din surse multiple
Fiți atenți la știrile senzaționaliste – Verificați întotdeauna știrile din mass-media în mod critic, dincolo de titlu, deoarece clickbait-ul poate fi adesea înșelător.
Verificați informațiile din surse multiple – Consultați mai multe surse pentru a stabili dacă ceea ce ați citit în mass-media este o opinie, un fals sau un fapt. Doar pentru că o parte a unui articol este adevărată, nu înseamnă că întregul articol este, de asemenea, adevărat.
Țineți cont de faptul că imaginile, materialele video și audio pot fi modificate – Atenție la imaginile cu evenimente manipulate prin AI inserate în fotografii și identificați orice inexactitate, cum ar fi asimetriile sau detaliile ciudate.
Atenție la profilurile false de pe rețelele de socializare – Fiți atenți dacă acele conturi au fost create recent, dacă postează excesiv, dar comentează rar, sau dacă au o singură imagine de profil care pare suspectă.
Protejați-vă atât pe voi, cât și prietenii și familia – Nu transmiteți informații de care nu sunteți siguri.
În unul dintre clipurile video, reprezentanții Ambasadei SUA vorbesc despre cum ar decurge o întâlnire la restaurant între o femeie și un bărbat, dacă acesta ar lansa în timpul discuției informații despre anumite știri false pe care le-a citit și despre care lasă de înțeles la început că le crede ca fiind adevărate.
Ce mai transmite Ambasada SUA
„Statele Unite acordă o mare importanță receptării informate a mesajelor media, un scop important pe care îl împărtășesc cu guvernul și cu cetățenii României. “Monstrul” dezinformării este un instrument care ajută la dezvoltarea gândirii critice și la conștientizarea dezinformării.
Obține informațiile din surse de încredere, nu lăsa dezinformarea să vorbească pentru tine!”, mai transmit reprezentanții Ambasadei SUA în România.
Ceea ce citim sau vedem este adevărat sau fals? De multe ori supraestimăm capacitatea noastră de a face distincția. Fie că e vorba de războiul din Ucraina, de pandemia de coronavirus sau de alte probleme, tot mai multe fake news circulă pe internet în ultimii ani, potrivit DW.
Deutsche Welle notează că un termen care apare din nou și din nou în acest context este „prejudecată cognitivă”. Descrie tendințe greșite în gândirea umană de care ne este greu să ne eliberăm. Printre altele, opiniile noastre și viziunea noastră preconcepută asupra lumii, numită și „partizanitate” sau „prejudecată de confirmare” în unele articole de specialitate, joacă un rol major în motivul pentru care cădem în fake news.
De ce știrile false funcționează atât de bine
Psihologul cognitiv Stephan Lewandowsky de la Universitatea Bristol explică fenomenul: „Dacă aud ceva ce vreau să aud pentru că este în concordanță cu opiniile mele politice, da, atunci o să cred și mai mult”. Deci suntem mereu părtinitori. De exemplu, cei care sunt convinși că Germania primește prea mulți refugiați sunt mai înclinați să creadă știrile care relatează că autoritățile locale sunt suprasolicitate sau spun, în general, lucruri negative despre acest grup.
O altă „prejudecată cognitivă” importantă este că de multe ori pur și simplu avem încredere în intuiția noastră. Ni se pare inutil – și probabil este prea deranjant – să verificăm ceva din nou înainte de a-l interioriza, de a comenta și de a-l transmite. Astfel, mulți utilizatori citesc doar titlul articolelor, dar nu și textul propriu-zis. Science Post și NPR, de exemplu, au testat acest lucru postând titluri înșelătoare. Cititorii au aflat că totul a fost un experiment doar dacă făceau clic pe linkuri – ceea ce majoritatea nu făceau.
În plus, se pare că știrile false funcționează atât de bine, deoarece ne ghidăm mai mult după emoții decât ne dăm seama. Faptul că știrile false se răspândesc de șase ori mai repede decât informațiile adevărate se datorează tocmai acestei emoționalități, spune Lewandowsky. „Știrile false au tendința de a crea indignare în receptorul, destinatarul mesajului. Și știm că oamenii, indiferent dacă vă place sau nu, se implică cu indignare, provoacă informații… Asta face ca ei să devină mai virali”.
Citiți și: Salina Turda e promovată de Ambasada SUA în România, pe Facebook