Ziua Mondială a Cărţii și a Dreptului de Autor a fost celebrată pentru prima dată, în 1996, la iniţiativa Spaniei. Acolo unde, anual, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe.
Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: englezul William Shakespeare, spaniolul Miguel de Cervantes, şi peruanul de origine spaniolă Inca Garcilaso de la Vega. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo, conform www.un.org.
Conferinţa generală a UNESCO din 1995, de la Paris, a stabilit decretarea Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor, pentru a marca simbolic naşterea şi moartea acestor scriitori şi, totodată, pentru a încuraja lectura, un fenomen aflat în scădere dramatică. Astfel, prima zi mondială a cărţii şi a dreptului de autor a fost marcată la 23 aprilie 1996.
Ziua Mondială a Cărții și tradiția catalană
O tradiţie catalană, datând din Evul Mediu, spune că în ziua de Sant Jordi (Sfîntul Gheorghe), bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor, trandafiri roşii. Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat abia după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega. Este, de asemenea, ziua în care s-au născut sau au murit Maurice Druon, Haldor K.Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Din 1964, 23 aprilie a devenit Ziua Cărţii pentru toate ţările în care se vorbea spaniola şi portugheza. Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura.
Ziua Mondială a Cărții – Ziua Bibliotecarului la noi
Lectura reprezintă, potrivit analiștilor, o activitate supusă unor provocări, în condiţiile dezvoltării rapide ale televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.
În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an. La fel se procedează şi în Republica Moldova, începând din anul 2010.
În altă ordine de idei, dar pe aceeași temă, UNESCO și Comitetul Consultativ pentru Capitala Mondială a Cărții au fost impresionate de perseverența și creativitatea cu care Strasbourg încearcă să promoveze cărțile. Adică, drept mijloc pentru a face față provocărilor și tensiunilor sociale, și schimbărilor climatice. Un exemplu de program implementat în orașul francez este „Lectură pentru planetă”. Orașul subliniază capacitatea cărților de a încuraja dezbaterea și discuția despre preocupările de mediu și cunoștințele științifice, concentrându-se pe tineri ca agenți ai schimbării.
Strasbourg, Capitala Mondială a Cărții
„În vremuri incerte, mulți apelează la cărți ca refugiu și sursă de vise. Într-adevăr, cărțile au capacitatea unică atât de a distra, cât și de a educa. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne asigurăm că toată lumea are acces la cunoaștere și reflecție prin cărți și lectură. Acesta este motivul pentru care, în fiecare an, UNESCO desemnează o capitală mondială a cărții. După Guadalajara în 2022 și Accra în 2023, am plăcerea să anunț desemnarea Strasbourgului drept Capitală Mondială a Cărții pentru 2024″, spune Audrey Azoulay, directoarea-generală UNESCO.
Strasbourg a fost, de asemenea, lăudat pentru moștenirea sa literară și activitățile pe care le-a organizat, evenimente care includ discipline artistice, de muzică, teatru și ilustrație.
Citiți și: Ziua Națională a Lecturii. Exclusiv: Mai citesc românii?
Comments 1