Cum arată conținuturile create de inteligența artificială? Care sunt limitele și potențialul real al tehnologiilor generative? Și, nu în ultimul rând, cum vor evolua drepturile de autor în era AI? Răspunsurile vor fi la Divanul Gaudeamus.
Radio România Cultural și revista Observator Cultural invită publicul la Divanul Gaudeamus, un nou spațiu de dialog public dedicat literaturii, ideilor și dezbaterii culturale. Discuțiile sunt necesare într-un moment în care tehnologiile generative schimbă profund modul în care se scriu, se traduc, se editează și se distribuie cărțile.
Proiectul debutează în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus cu o temă de mare actualitate – „IA și cartea” –, o discuție necesară într-un moment în care tehnologiile generative schimbă profund modul în care se scriu, se traduc, se editează și se distribuie cărțile.
Divanul Gaudeamus se inspiră din proiectul german „Das Blaue Sofa”, inițiat în 1999 de grupul editorial Bertelsmann, în colaborare cu ZDF și Deutschlandfunk Kultur. Canapeaua albastră a devenit, de peste două decenii, un loc iconic al dialogului dintre scriitori și jurnaliști, prezent la târgurile de carte din Frankfurt și Leipzig și la festivaluri literare din Berlin, Zurich sau Salzburg.
Astfel, prima ediție a Divanului aduce în prim-plan întrebări care preocupă lumea culturală din întreaga lume: Cum arată conținuturile create de inteligența artificială?; Care sunt limitele și potențialul real al tehnologiilor generative?; Cum vor evolua drepturile de autor în era IA?; Cum vor fi gestionate viitoarele litigii privind proprietatea intelectuală?
Divanul Gaudeamus în contextul unui subiect de nivel mondial
Contextul acestei premiere la Gaudeamus e cât se poate de potrivit, deoarece „relația” complicată cărți-inteligența artificială este profund dezbătutută la nivel mondial. Spre exemplu, mai mult de jumătate dintre romancierii publicați din Marea Britanie cred că inteligența artificială ar putea, în cele din urmă, să le înlocuiască complet munca, potrivit unui nou raport al Universității din Cambridge.
Studiul, realizat pentru Centrul Minderoo pentru Tehnologie și Democrație al universității, sugerează o neliniște larg răspândită cu privire la viteza și amploarea avansului IA în lumea literară.
Cercetarea a inclus 258 de romancieri publicați și 74 de personalități din industrie, inclusiv editori și agenți. Puțin peste jumătate (51%) dintre romancieri au declarat că IA va ajunge probabil să le înlocuiască complet munca. Mulți participanți au raportat că munca lor a fost deja utilizată fără permisiunea lor pentru a antrena modele lingvistice mari, iar mai mult de o treime (39%) au spus că veniturile lor au scăzut ca urmare a IA generativă. O mare majoritate se așteaptă, de asemenea, ca veniturile lor să scadă în continuare.
„Există o îngrijorare larg răspândită din partea romancierilor că IA generativă antrenată pe cantități mari de ficțiune va submina valoarea scrisului și va concura cu romancierii umani”, a declarat Dr. Clementine Collett, autoarea raportului, potrivit The Guardian. .
„Mulți romancieri nu erau siguri că va exista un apetit pentru scrieri complexe și lungi în anii următori. Romanele contribuie mai mult decât ne putem imagina la societatea, cultura și viața indivizilor”, a adăugat ea.
Tracy Chevalier, autoarea cărții „Fata cu cercel de perlă”, a declarat: „Mă tem că o industrie condusă în principal de profit va fi tentată să folosească din ce în ce mai mult inteligența artificială pentru a genera cărți: „Dacă este mai ieftin să produci romane folosind inteligența artificială… editorii vor alege aproape inevitabil să le publice. Și dacă au un preț mai mic decât cărțile create de oameni, cititorii sunt predispuși să le cumpere, așa cum cumpărăm noi pulovere făcute la mașină, în loc de cele mai scumpe, tricotate manual”…
Discuții sincere despre inteligența artificială, la Gaudeamus
Prin urmare, în acest context deloc liniștitor pentru industria cărților, temele de la Divan vor genera discuții deschise, moderate fiind de jurnalistul Matei Martin și criticul Carmen Mușat.
„La această ediție a Târgului de Carte propunem o serie de discuții sincere despre un fenomen care schimbă modul în care se scriu, se traduc și se publică volumele. Am invitat autori și profesioniști ai industriei cărții pentru a vorbi despre impactul tehnologiilor emergente asupra creației și lecturii”, a declarat Matei Martin.
La rândul său, Carmen Mușat subliniază importanța dezbaterii: „Avem nevoie de dialog și de confruntări de idei pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Divanul presupune exact acest lucru: disponibilitatea pentru schimb de idei și căutarea unor răspunsuri împreună”. Programul reunește nume importante ale literaturii și industriei editoriale: miercuri, 3 decembrie, a fost invitată Eli Bădică, editoare. Urmează: Matei Vișniec, dramaturg – joi, 4 decembrie, 15:00–16:00; Jan Cornelius, prozator – vineri, 5 decembrie, 16:00–17:00; Dinu Flămând, poet – sâmbătă, 6 decembrie, 17:00–18:00; Iulia Gorzo, traducătoare – duminică, 7 decembrie, 15:00–16:00
Fiecare întâlnire își propune să exploreze, dintr-o perspectivă personală și profesionistă, modul în care IA influențează creația literară, procesul editorial și actul lecturii.
Inteligența artificială la Gaudeamus
Prin acest model – Divanul Gaudeamus – Radio România Cultural și Observator Cultural urmăresc să aducă literatura, ideile și publicul mai aproape într-un format accesibil și deschis, care să transforme Târgul de Carte Gaudeamus într-un spațiu viu al dezbaterii culturale.
Târgul de carte Gaudeamus 2025 s-a deschis pe 3 decembrie în Capitală, cu surprize literare care vă așteaptă inclusiv în weekend la Pavilionul B2 Romexpo.
Sunt peste 180 de participanţi la această ediție a prestigiosului târg de carte, printre care figurează toate editurile prestigioase din România și agenţii de difuzare de carte românească şi străină. De asemenea, edituri universitare şi instituţii de învăţământ superior, distribuitori de muzică şi o gamă foarte bogată şi variată de jocuri educative.
Peste 600 de evenimente editoriale se vor desfăşura atât în cele şase spaţii amenajate în incintă, cât şi la standurile participanţilor, reunind lansări şi prezentări de carte, proiecte editoriale, dezbateri, întâlniri cu scriitori şi sesiuni de autografe.
