Vor fi Târguri de Sfântul Andrei în București, o sărbătoare dedicată tradițiilor românești și meșteșugurilor populare. O ocazie de a petrece timp prețios descoperind măiestria satului românesc și nu numai.
În primul rând, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” găzduiește, în perioada 29 noiembrie -1 decembrie 2025, Târgul de Sfântul Andrei.
Pe aleile muzeului, meșteri pricepuți vor expune și vinde produse tradiționale, păstrând vie cultura și meșteșugurile autentice. „Aici, la fiecare pas, fiecare lucru povestește despre bogăția vieții – arhitectură și obiecte tradiționale, istorie, tradiții, înțelesuri de demult, natură, toate vă așteaptă să le descoperiți. Odată trecut pragul muzeului, veți întâlni pe aleile din fața gospodăriilor și meșteri pricepuți care vă vor îmbia să târguiți produse tradiționale”, spun organizatorii.
De asemenea, pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, după parada militară din Piața Arcului de Triumf, Asociația Tradiția Militară va organiza o demonstrație și prezentarea costumelor militare specifice anului 1918, oferind vizitatorilor o incursiune în istoria militară a României.
Accesul la târg se face pe baza biletului de intrare: adulți – 40 lei, seniori – 20 lei, elevi/studenți – 10 lei. Evenimentul promite să fie o experiență culturală completă, combinând tradițiile românești cu istoria și spiritul sărbătorilor naționale.
Ce se petrece la Muzeul Țăranului de Sfântul Andrei
Piața Țărănească vă invită de vineri, 28 noiembrie, până duminică, 30 noiembrie, între orele 10:00 și 18:00, la tradiționalul Târg de Sfântul Andrei, organizat în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român. Intrarea este liberă.
Accesul se poate face prin strada Monetăriei și prin Bulevardul Ion Mihalache. Evenimentul marchează sfârșitul toamnei și începutul sărbătorilor de iarnă și reunește producători tradiționali, meșteri populari, artizani și colecționari.
Vizitatorii vor putea admira și achiziționa obiecte realizate manual: țesături, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, sticlă sau piele, jucării croșetate și din lemn, icoane pictate pe lemn și sticlă, ii, măști, opinci și multe altele. De asemenea, vor fi disponibile fructe și legume proaspete, miere și produse apicole, dulcețuri, zacuscă, murături, vin fiert, cozonaci și prăjituri de casă, baclava, sarailii, kataif, afumături tradiționale, brânzeturi proaspete și maturate și țuică de la Cuca.
De Sfântul Andrei gastronomia tradițională prezentă la fața locului
Gastronomia tradițională va fi prezentă la fața locului, cu preparate precum crap prăjit cu mămăliguță și mujdei, saramură de crap, borș de pește, păstrăv și doradă la grătar, sarmale, cozonac secuiesc, plăcinte și langoș.
Colecționarii și negustorii vor oferi vizitatorilor obiecte vechi, printre care mobilier țărănesc, ceramică, unelte gospodărești, roți de car, ii și fote, covoare și diverse țesături tradiționale, tablouri, bijuterii, cărți, numismatică, porțelanuri, cărți poștale și patefoane.
Evenimentul este organizat de Asociația Urban Events și promite o experiență autentică în atmosfera sărbătorilor românești. Pe 30 noiembrie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul țării noastre și „cel dintâi chemat” dintre apostoli. În tradiția populară, această zi este înconjurată de numeroase obiceiuri și superstiții, care își au rădăcinile în credințele străvechi ale dacilor.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, folclorul românesc vorbește despre o atmosferă mistică: lupii se adună, iar Sfântul Andrei „împarte prada” pentru iarnă. Este o noapte a strigoilor și spiritelor rătăcitoare, care pot provoca necazuri. Strigoii, spirite care nu-și găsesc liniștea, ar fi capabili să aducă boli, grindină sau alte nenorociri.
Pentru a se proteja, gospodinele iau măsuri speciale: mănâncă usturoi și ung ferestrele, ușile și hornurile casei cu usturoi pentru a ține spiritele la distanță.
De asemenea, vitele sunt unse la coarne, iar uneltele gospodărești sunt ascunse pentru a nu fi folosite de strigoi în luptele lor. Se mai spune că în această noapte animalele capătă darul vorbirii, dar cine le ascultă moare. La miezul nopții, cerurile se deschid, iar rugăciunile se înalță direct către Dumnezeu.
30 noiembrie este cunoscută și ca „Ziua lupului”, un simbol important pentru strămoșii noștri daci. Se crede că, în această zi, lupii devin mai agili și nimic nu scapă din ghearele lor. Aceasta explică interdicția de a munci sau de a face zgomot în gospodării, pentru a nu atrage primejdia.
