Dacă în anii trecuți, în această perioadă, gospodinele se apucau de făcut zacuscă, odată cu scumpirile nemăsurate și zacusca românească a intrat în faliment. Când cel mai ieftin kilogram de roșii este în piață minimum 8 lei, când vinetele nu s-au vândut niciodată mai jos de 6 lei, la fel ca și gogoșarii, când kilogramul de ceapă e 4 lei, ca să nu mai vorbim de ulei, sare și celelalte ingrediente necesare, e clar că zacusca a devenit prohibitivă. Acum depinde și de piață. De exemplu, în Piața Drumul Taberei zacusca făcută acasă costă de la 25 lei borcanul în sus și ajunge undeva la 50 lei borcanul cu zacuscă de ciuperci, pe care altădată o făceam și eu cu mare drag acasă. Apropo de asta, în Piața Drumul Taberei nu o să mai găsești ciuperci nici din import, nici din producția autohtonă.
Legumicultura românească e pe avarie
Noi mâncăm roșii fără gust din Bulgaria și Spania. Din totalul de 3,5 milioane de tone de legume consumate pe teritoriul României, legumicultorii din România nu pot să asigure decât 2 milioane, restul de 1,5 milioane vin din import, marea lor majoritate pe filiere siriene, turcești și irakiene, aproape în totalitate neimpozitate.
Dacă știi en-gros-urile din jurul Bucureștiului, te poți lipi de roșii fără niciun fel de gust, crescute într-un fel de tuburi pline cu nutrienți, care visează la niște pământ cum visezi tu să-ți iei BMW, pe care apoi să le vinzi în piață cu un preț piperat.
Am testat de curând niște roșii luate de la samsari: prețul bunicel – 5 lei pe kilogram, gust 0, parcă mâncam cauciuc. Față de ale noastre, pe care cu greu le mai găsești, astea din import țin în frigider și două-trei săptămâni. Ca să nu mai vorbim de roșiile de la supermarket, Kaufland, Lidl, Carrefour, care țin în frigider mai mult de o lună fără să prezinte semne de degradare biologică.
Am făcut un experiment: am pus într-o caserolă o roșie luată de la supermarket, o roșie luată din piață, românească, de la o doamnă din Vidra, și o roșie luată de la un samsar. Roșia românească a început să se stafidească în patru-cinci zile, aia de la samsar a stat bine-mersi vreo zece zile, iar aia de la supermarket a stat aproape o lună în frigider până m-am plictisit și am aruncat-o. Am zis că nu fac revelionul cu roșia aia pe masă.
Problema e că legumicultorii români s-au învățat la semințe de prin Olanda, Spania, Turcia sau mai știu eu de unde și, în loc să cultive soiurile autohtone, cultivă tot felul de bălării care sunt cât capul de pisică, dar au gust de mochetă proaspăt spălată.
Consumul de legume a scăzut față de anul trecut cu 10%, ne șoptește Ministerul Agriculturii, și asta pentru că țăranul și samsarul țin prețul sus. De fapt, prețul este dictat de rețelele de supermarketuri, care aduc numai legume din import, deși la raft scrie „Produs românesc”, iar pe etichetă, mic, scrie: Olanda, Spania, Polonia. Așa că țăranii își aliniază prețurile.
Îmi aduc aminte de perioada în care supermarketurile au avut criză dintr-un anume tip de legumă. Drept urmare, în piață prețurile au explodat. E cazul conopidei și, mai recent, al sfeclei, care nu se găsește nici să dai cu tunul și care în supermarket costa acum câteva săptămâni 2,50 lei, în timp ce la piață o luai cu 4-5 lei.
Așa că, bunii mei prieteni consumatori de zacuscă din vinete, din ciuperci, din ghebe, zacuscă cu porumb, zacuscă cu ardei copți și, dacă mă enervez, fac și zacuscă cu ananas sau cu prune – luați-vă gândul de la deliciile culinare de care v-ați bucurat ani în șir, pe vremea când luai roșii cu 1,50 lei, vinete cu 1 leu, gogoșar cu 2, ardei tot cu 2 și ceapă cu 1 leu.
Mulțumim Guvernului Bolojan că ne înfometează propriu și ne hrănește cu sloganuri, taxe și impozite. Hai, pa!
