Guvernul urmează să convoace o ședință extraordinară vineri, cel mai probabil în jurul prânzului, pentru adoptarea proiectului de lege privind pensiile magistraților, după ce avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi transmis oficial Executivului.
Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, care a precizat că, deși avizul CSM a fost emis joi, acesta nu a fost încă comunicat formal Guvernului, condiție necesară pentru declanșarea procedurii.
„Ședința extraordinară de guvern nu poate avea loc fără acest aviz formalizat. Cel mai probabil, ea va avea loc în jurul prânzului. Până atunci va exista și avizul Consiliului Legislativ”, a declarat Dogioiu.
CSM a avizat negativ proiectul de lege
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reunit joi, a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Avizul are caracter consultativ, însă este obligatoriu din punct de vedere procedural.
Proiectul fusese pus în transparență decizională săptămâna trecută, iar CSM avea la dispoziție 30 de zile pentru a formula acest punct de vedere.
Ce prevede noul proiect privind pensiile magistraților
Potrivit formei propuse de Guvern, pensia magistraților va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, cuantumul nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă, iar vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Acesta este al doilea proiect inițiat de Guvern, după ce prima variantă a fost respinsă de Curtea Constituțională, pe motiv că Executivul nu a așteptat avizul CSM.
Miza majoră: 231 de milioane de euro din PNRR
Adoptarea acestui proiect este strâns legată de jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, evaluat la 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Termenul-limită pentru îndeplinirea mai multor jaloane expiră vineri, la miezul nopții, iar reforma pensiilor magistraților este considerată una dintre puținele rămase cu șanse de a mai aduce bani României.
Guvernul speră să obțină cel puțin o parte din această sumă, argumentând în fața Comisiei Europene că a făcut „tot ce a depins de el” pentru adoptarea reformei, chiar dacă procedura nu va fi finalizată integral până la termen.
„Va fi un proces de negociere, de discuții cu Comisia Europeană”, a explicat Ioana Dogioiu.
Patru jaloane PNRR, sub semnul întrebării
În total, patru jaloane din Cererea de Plată 3, trimisă Comisiei Europene în septembrie 2023, sunt în prezent problematice și însumează 807 milioane de euro: 231 milioane euro – reforma pensiilor speciale; 330 milioane euro – numirea conducerii AMEPIP (super-agenția companiilor de stat); 227 milioane euro – numiri de manageri la companii energetice de stat; 19 milioane euro – numiri în Consiliile de Administrație ale CNAIR și CNIR.
Comisia Europeană a constatat, în evaluarea din octombrie 2024, neîndeplinirea unor jaloane, iar termenul a fost prelungit până la 28 noiembrie 2025. Nici în acest interval suplimentar nu au fost recuperate toate restanțele.
Guvernul admite pierderi, dar speră la penalizări parțiale
Executivul recunoaște că o parte din bani vor fi pierduți, însă mizează pe faptul că sancțiunile vor fi parțiale, nu totale. Pentru unele jaloane, precum cel privind CNAIR și CNIR, Guvernul admite că „nu se mai poate face nimic”, din lipsă de timp.
Pentru altele, inclusiv pensiile speciale și guvernanța companiilor de stat, miza este pe negocierea finală cu Comisia Europeană, în cadrul celor două luni de evaluare care urmează.
Angajarea răspunderii, pasul următor
Odată adoptat proiectul în ședința extraordinară, Guvernul va declanșa procedura de angajare a răspunderii în Parlament, mecanism care permite intrarea în vigoare a legii fără vot, dacă nu este depusă și adoptată o moțiune de cenzură.
Legea va putea fi ulterior contestată la Curtea Constituțională, de opoziție, de Înalta Curte sau de Avocatul Poporului.
