Începând cu 1 ianuarie 2026, intră în vigoare noul pachet fiscal adoptat de Parlament, un set amplu de modificări care reconfigurează modul în care sunt calculate taxele și impozitele din România. Noua lege aduce creșteri substanțiale pentru proprietari, schimbări importante pentru firme și măsuri suplimentare privind controlul fiscal, toate într-un context în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar și să crească nivelul de colectare.
Modificările vizează toate categoriile de contribuabili, persoane fizice, mici antreprenori, firme mari și chiar consumatorii obișnuiți care fac cumpărături online din afara Uniunii Europene.
Impozitele pe locuințe cresc considerabil: noi valori impozabile din 2026
Deși legea nu fixează un procent unic de creștere, actualizează în mod direct valorile impozabile pe metrul pătrat, ceea ce duce, în mod automat, la creșteri masive ale impozitului pe locuințe.
Pentru locuințe cu utilități, valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp.
Pentru locuințe fără utilități, de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp.
Diferențele sunt de aproximativ 70–80%, ceea ce se va reflecta în factura finală a contribuabililor.
De exemplu, la un apartament obișnuit de 60 de metri pătrați, într-un bloc cu toate utilitățile, apă, canalizare, curent, încălzire, până acum, valoarea lui impozabilă se calcula la 1.492 de lei pe metru pătrat. Asta înseamnă că, în acte, apartamentul era evaluat fiscal la 89.520 de lei. La o cotă de impozit de 0,1% (nivelul minim pe care îl pot aplica consiliile locale), proprietarul plătea în jur de 89–90 de lei pe an impozit pentru locuință.
Din 2026, aceeași locuință, însă valoarea pe care statul o ia în calcul, valoarea impozabilă pe metru pătrat urcă la 2.677 de lei, ceea ce ridică evaluarea fiscală a apartamentului la 160.620 de lei. Aplicând aceeași cotă minimă de 0,1%, impozitul anual ajunge la aproximativ 160–161 de lei. Cu alte cuvinte, pentru exact aceeași locuință, fără nicio îmbunătățire sau extindere, nota de plată la primărie crește cu aproape 80%.
Cota de impozitare (0,1% – 0,2%, stabilită de consiliile locale) nu poate fi micșorată în 2026 față de valorile stabilite pentru anul 2025, ceea ce înseamnă că în localitățile unde cota este deja ridicată, impozitul poate urca și mai mult.
Impozitul pe terenuri: noi reguli și valori actualizate
Grilele de impozitare pentru terenuri sunt, la rândul lor, actualizate. Primăriile vor recalcula impozitele în funcție de zone, categoria de folosință și noile tabele din codul fiscal.
Sunt scutite terenurile: aflate în domeniul public sau privat al statului ori al UAT-urilor (cu excepția celor folosite în activități economice), ale cultelor religioase, dacă nu generează profit, aferente școlilor, spitalelor, drumurilor, infrastructurii, aferente clădirilor noi din investiții industriale și logistice, timp de 2 ani de la recepție.
Pentru un teren intravilan de 300 de metri pătrați, aflat într-o zonă urbană obișnuită, ceea ce administrațiile locale numesc de obicei “zona B”, nici ultracentral, nici periferie, proprietarul plătea în 2025 aproximativ 140 de lei pe an impozit, o sumă relativ stabilă de câțiva ani, pentru că valorile folosite de primării nu au mai fost actualizate semnificativ din 2016.
Din 2026 însă, terenul este privit complet diferit din punct de vedere fiscal. Primăria va fi obligată să refacă zonarea, să actualizeze valorile pe metrul pătrat și să introducă noile tabele de impozitare prevăzute de lege. În funcție de cum va arăta această nouă hartă locală care, în practică, va ridica aproape peste tot valorile impozabile, impozitul anual pentru același teren de 300 mp ar putea urca la 200–240 de lei.
Singurul lucru care se schimbă este modul în care statul îl evaluează fiscal. Astfel, proprietarul ajunge să plătească cu până la 70% mai mult pentru exact aceeași bucată de pământ, doar pentru că primăria este obligată să recalibreze valorile după noile reguli din 2026.
Impozitul auto se schimbă: norma de poluare devine criteriu decisiv
Impozitul auto nu se mai bazează doar pe capacitatea cilindrică, ci și pe norma de poluare a vehiculului.
Structura nouă include:
Noneuro, Euro 1, Euro 2, Euro 3 → impozite crescute semnificativ
Euro 4 – Euro 6 → impozite moderate
Hibride → reducere până la 30% (decizia primăriei)
Electrice → impozit fix: 40 lei/an
Exemplu — autoturism de 2.000 cm³, normă Noneuro/E0–E3
Un motor de 2.0 litri încadrat la o normă de poluare veche va avea, în 2026, un impozit calculat astfel:
coeficientul este 29,7 lei pentru fiecare 200 cm³, iar motorul are 10 unități de 200 cm³, rezultând un impozit anual de 297 lei/an.
Taxa de 25 lei pe colete extracomunitare
Orice colet cu valoare sub 150 euro, expediat din afara Uniunii Europene și livrat în România, va avea aplicată o taxă logistică fixă de 25 lei.
Taxa este colectată de: Poșta Română, firme de curierat, operatorii logistici și virată la bugetul de stat.
De exemplu pentru o comandă online din China pentru un produs de 20 lei, avem taxă nouă de 25 lei, total: 45 lei. Taxa nu se rambursează în caz de retur.
Taxă suplimentară pentru locuințele cu valoare mare
Pentru persoanele fizice care dețin clădiri rezidențiale cu valoare de peste 2.500.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9%, doar pentru suma care depășește pragul.
Exemplu – locuință evaluată la 3 milioane lei Diferență: 500.000 lei Taxă suplimentară: 0,9% – 4.500 lei/an
Impozit mai mare pentru câștigurile din criptomonede și investiții
Cota unică revine în centrul sistemului fiscal: 16%. Astfel, câștigurile din: criptomonede, investiții, transferuri de active digitale, vor fi impozitate cu 16%, în loc de 10%.
Măsuri noi pentru firme: reguli mai stricte și sancțiuni mari
Legea introduce cele mai dure reguli din ultimii 15 ani pentru firme, în special pentru cele cu capital negativ sau care distribuie dividende.
O firmă care acordă dividende trimestriale nu mai poate acorda împrumuturi asociaților până la regularizarea situației.
O firmă cu pierderi contabile reportate nu poate distribui dividende până la acoperirea acestora.
Dacă firma: are capital propriu negativ, are datorii către asociați si nu corectează situația în 2 ani, atunci împrumuturile devin obligatoriu capital social.
Amenzile variază între 40.000 – 300.000 lei.
Bodycam obligatoriu pentru controalele fiscale
Inspectorii de la: ANAF – Antifraudă, Autoritatea Vamală, Inspecția Muncii, ONJN (jocuri de noroc), vor purta camere video în timpul controalelor.
Înregistrările sunt păstrate 6 luni sau mai mult dacă devin probe.
Amendă majoră pentru munca la negru
Pentru angajatorii care folosesc muncă fără contract, amenda devine: 40.000 lei per persoană, până la 1.000.000 lei per firmă.
Nu se mai aplică regula „jumătate din minim în 15 zile”.
Insolvența – reguli noi pentru protejarea creditorilor și prevenirea abuzurilor
Noile prevederi introduc o definiție extinsă a „persoanelor legate” de debitor, impun inspecții fiscale accelerate, limitează tranzacțiile cu părți afiliate si întăresc procedura de atragere a răspunderii persoanelor vinovate.
Noua arhitectură fiscală urmărește creșterea veniturilor statului, disciplinarea firmelor și modernizarea sistemului de colectare, însă vine cu un impact considerabil asupra costurilor suportate de populație și mediul privat.
