Administraţia Prezidenţială a anunțat că vizitarea spaţiilor exterioare din cadrul Complexului „Palatul Cotroceni” va fi temporar suspendată de la 1 noiembrie. Când se vor putea vizita din nou aceste spații ale frumosului Palat din București.
Evenimentul „Porţi Deschise la Palatul Cotroceni” va reveni în format complet începând cu luna aprilie 2026, după Sărbătoarea Sfintelor Paşti, în funcţie de condiţiile meteorologice, potrivit sursei menționate. .
Pe durata sezonului rece, vizitatorii sunt în continuare bineveniţi pentru tururile interioare, cu menţiunea că traseul de vizitare va suferi ajustări. Muzeul Naţional Cotroceni va anunţa din timp toate detaliile legate de noul traseu. Programul de vizitare rămâne neschimbat, inclusiv în zilele de weekend, respectiv între orele 9:00 şi 17:00.
Astfel, la fiecare sfârșit de săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, în intervalul orar 9.00-17.00 (ora 16.00 – ultima intrare), publicul va putea vizita etajele I și II ale muzeului (saloanele oficiale și apartamentele familiilor regale), precum și următoarele spații ale Administrației Prezidențiale: Sala Unirii, Galeria Basarabilor și Sala de Spectacole. Accesul se va face, la fel ca în celelalte zile ale săptămânii, pe la poarta Muzeului din Șoseaua Cotroceni, de unde se vor putea cumpăra biletele de acces. De asemenea, biletele se pot achiziționa și online, de pe platformele IaBilet sau BookTes.
Tarifele de vizitare (Muzeul Național Cotroceni + saloanele de reprezentare ale Administrației Prezidențiale): Adulți – 70 de lei; Elevi/Studenți – 17,5 lei; Pensionari – 35 de lei. Vizitarea interioarelor Complexului Palat Cotroceni, în zilele de sâmbătă și duminică, se face fără programare prealabilă și fără ghidaj.
Ce nu știați despre Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani. Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.
În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri. Salonul de Aur şi Dormitorul Argintiu (în prezent, Salonul Florilor şi Dormitorul Reginei), cele două spaţii care şi-au pierdut materialitatea, au fost concepute de Regina Maria la începutul secolului al XX-lea şi au reflectat personalitatea creativă a acesteia.
Cel mai important loc de la Palatul Cotroceni
Alexandru Ioan Cuza și soția lui, doamna Elena Cuza, au avut drept reședință de vară palatul domnesc de la Cotroceni, pe care l-au reamenajat, începând din 1862, prin reparații, dotări, redecorarea interioarelor cu mobilier nou şi obiecte ambientale în stilurile la modă, unele provenite din manufacturi occidentale, în special de la Paris.
Muzeul Național Cotroceni, înființat în 1991, ocupă aripa istorică a ansamblului arhitectural, fosta reședință domnească și regală. Muzeul s-a înscris ca un reper cultural și turistic important al țării, fiind deopotrivă un muzeu de artă, de istorie și memorial.
Nu în ultimul rând, Muzeul organizează expoziții, concerte, conferințe și programe culturale de înaltă calitate și care atrag publicul. Obiecte de patrimoniu fac parte din expoziţia permanentă a Muzeului Naţional Cotroceni. Cum ar fi copia firmanului de recunoaştere din partea sultanului Abdul Aziz a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, fotografii de epocă, sabia de paradă – primită în dar de la principele sârb Mihail Obrenovici. De asemenea, obiecte de epocă din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, potrivit reprezentanților instituției.
Cel mai important „loc” al Palatului este Sala Unirii (care face parte din noul corp al Palatului, construit după cutremurul din 1977). Această parte a fost gândită special ca locație de reprezentare și protocol pentru cele mai importante evenimente.
