Curtea Constituţională a României a amânat decizia privind pachetul fiscal al Guvernului Bolojan pentru data de 8 octombrie. Singurele RESPINSE sunt obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, respectiv de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România și Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, și a constatat că dispozițiile Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, în ansamblul său, precum și ale art.1 alin.(1)-(8) și ale art.2 alin.(1), (2) și (6) din aceasta, sunt constituționale.
Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat eficientizarea activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (denumită în continuare ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (denumită în continuare ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (denumită în continuare ANCOM) și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi și la reducerea nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului unor autorități administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.16 alin.(1), art.41, art.53 și art.117 alin.(3) din Constituție].
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că:
- angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine
- urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și au avut în vedere asigurarea sustenabilității financiare a României
- nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern [art.1 alin.(5)]
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- urmare a noii organigrame și a aplicării noilor state de funcții, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcții se face prin act administrativ emis de conducătorul autorității autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale [1 alin.(3) și (5)]
- pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituționalitate [1 alin.(3) și (5)]
- personalul ANRE, ASF și ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorități administrative autonome [16 alin.(1)]
- legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorități administrative autonome, cât și garanții efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [41 alin.(1) și art.53]
- autonomia ANRE, ASF și ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea și funcționarea autorităților administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [117 alin.(3)]
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.
UPDATE CCR amână pentru 8 octombrie decizia privind pachetele fiscale impuse de Guvernul Bolojan.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE 8 octombrie
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – amânare 8 octombrie
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – amânare 8 octombrie
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – RESPINGERE
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – amânare 8 octombrie”, se arată în comunicatul instituției.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri (POT) au depus opt dintre contestaţii, acuzând lipsa dezbaterii parlamentare şi afectarea stării economice a românilor. ”Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR. Cea de-a noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vizează legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
CCR are de dezbătut, în total, nouă sesizări
Acestea vizează:
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome;
Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice;
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
”Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă (asumarea răspunderii – n.r.) arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR, într-un comunicat de presă.
Invocarea urgenței, „minciună constituțională”
Potrivit documentului citat, ”invocarea «urgenţei» pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională”.
”Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se mai arată în comunicatul citat.
Formaţiunea speră ca ”judecătorii Curţii Constituţionale să respingă în integralitate aceste proiecte şi să transmită un semnal ferm că democraţia românească nu poate fi desfiinţată prin artificii legislative”.
”România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, a mai transmis AUR.
Formaţiunea a depus şi patru moţiuni de cenzură după asumarea răspunderii în Parlament pentru cinci pachete de măsuri, însă acestea nu au trecut de votul parlamentarilor.
Sesizarea depusă de ICCJ
„Meseria de judecător nu este privilegiu, ci garanție a democrației”
Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea care schimbă condiţiile de pensionare în cazul magistraţilor, una dintre cele cinci legi adoptate prin aceastră procedură.
Legea prevede că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
