Guvernul din Grecia își propune să colecteze din taxele turistice aproximativ 400 milioane de euro anual, aproape dublu faţă de anii trecuți.
Parlamentul Greciei a aprobat recent o lege care majorează o taxă zilnică care se percepe pentru închirierile pe termen scurt şi cazarea la hotel. De asemenea, se introduce taxă pentru vizitatorii de pe navele de croazieră, care ar urma să acopere costul impactului dezastrelor naturale asupra economiei Greciei.
Din cauza schimbărilor climatice, Grecia se confruntă cu un număr tot mai mare de evenimente climatice extreme, precum inundaţii, secete şi incendii de pădure, care pun presiuni asupra finanţelor publice.
Turismul este principalul motor al economiei Greciei, ţară care a ieşit dintr-o criză severă a datoriilor în 2018, potrivit mass media internaționale. Proiectul de act normativ prevede că, începând din 2025, taxa zilnică care se percepe pentru închirierile pe termen scurt în perioada aprilie-octombrie, principalul sezon turistic al Greciei, va creşte până la opt euro, de la 1,5 euro în prezent.
Cât va fi taxa „de iarnă” în Grecia”
În lunile de iarnă, taxa va fi majorată până la doi euro, de la 0,5 euro în prezent. În acest fel, Grecia își propune să colecteze din taxele turistice aproximativ 400 milioane de euro anual, aproape dublu faţă de anii trecuți.
Mai nou, Grecia le-a pus gând rău și proprietarilor care își închiriază locuințele pe termen scurt prin platforme precum AirBnB. Autoritățile de la Atena au anunțat că vor interzice emiterea de noi licențe pentru închirierea pe termen scurt în trei districte centrale din capitală, conform unei măsuri care va rămâne în vigoare timp de cel puțin un an, potrivit Reuters.
Recent, pentru a aborda o populație în scădere, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, s-a angajat să crească sprijinul financiar pentru părinți. Pe tema locuințelor, în special în zonele cu aglomerație turistică, premierul a anunțat stimulente fiscale pentru proprietarii care închiriază proprietăți vacante.
În Grecia şi Portugalia, numărul de „vize de aur” acordate în ultimul timp a crescut, iar în Italia şi Spania solicitările au atins un nivel record. Aşa-numitele „vize de aur” permit unor străini bogaţi să obţină dreptul de rezidenţă în UE, şi pe cale de consecinţă o modalitate pentru a obţine cetăţenia, prin investiţii în proprietăţi imobiliare sau active financiare locale.
Dacă „vizele de aur” vor fi reformate
Există câteva condiţii asociate, iar unele programe cer ca solicitantul să petreacă cel puţin o săptămână pe an în ţara în care vrea să devină cetăţean. Peste 132.000 de persoane au obţinut cetăţenia prin intermediul acestor programe între 2011 şi 2019 chiar dacă criticile din mediul politic s-au intensificat deoarece programele de tip „vize de aur” au fost asociate cu creşterea preţurilor la imobiliare şi reglementările relaxate.
Membri Parlamentului European şi Comisiei Europene au îndemnat ţările membre UE să pună capăt acestor programe, iar Irlanda şi Marea Britanie au făcut acest lucru. Solicitările pentru eliminarea „vizelor de aur” s-au intensificat după începerea războiului din Ucraina în condițiile în care numeroși oameni de afaceri ruși au beneficiat de ele de-a lungul anilor.
Potrivit economiştilor, ţările care se confruntă cu datorii ridicate sau cu un ritm redus de creştere economică, şi care în paralel încearcă să atingă obiective climatice ambiţioase, sunt cele care au cea mai mare nevoie de capital străin.
Asta înseamnă că dacă „vizele de aur” vor fi reformate sau eliminate, alte stimulente fiscale ar putea să le ia locul.
Citiți și: Ce pregătește Grecia în Marea Egee
