Reprezetanții Spitalului Colțea din București solicită premierului Ilie Bolojan reanalizarea criteriilor de încadrare în categoria spitalelor de importanță strategică. Unitatea medicală susțin că a fost „complet ignorat ansamblul specializărilor critice: oncologie, ORL oncologică şi hemato-oncologie”.
Conducerea Colţea așteaptă motivele în legătură cu declasificarea spitalului
Într-un comunicat, Comitetul Director al unităţii atrage atenţia că prevederile art. 6, lit. b) din proiectul de act normativ, în forma actuală, nu reflectă rolul real şi capacitatea funcţională a spitalelor care gestionează cazuri critice complexe. Spitalul Colţea, încadrat în această categorie, susţine că a fost exclus din lista spitalelor strategice, fără a se ţine cont de activitatea sa medicală şi de poziţia sa în sistemul de urgenţă.
”În prezent, în art. 6, lit. b) din Hotărârea de Guvern – secţiune în care se încadrează Spitalul Clinic Colţea – este complet ignorat ansamblul specializărilor critice: oncologie, ORL oncologică şi hemato-oncologie, specializări care reliefează în mod evident necesitatea integrării acestora în actul normativ, în considerarea importanţei lor strategice.
Menţionăm faptul că Spitalul Clinic Colţea funcţionează ca unitate de primă linie în sistemul de urgenţă, fiind primul spital cu adresabilitate din Municipiul Bucureşti pentru cazurile de oncologie şi ORL oncologică. La nivelul spitalului, funcţionează şi Centrul de Excelenţă în Chirurgia Oncologică Cervico-Facială „Prof. Dr. Cristian Radu Popescu”.
De asemenea, numeroase spitale judeţene din regiunea Moldovei şi sudul României direcţionează cazuri de urgenţă oncologică ORL către unitatea noastră”, se arată în comunicat.
„Spitalul Clinic Colţea a fost spital de primă adresabilitate în evenimente istorice majore şi situaţii de catastrofă„
Spitalul Clinic Colţea este spitalul cu cea mai ridicată complexitate în chirurgia oncologică ORL din România şi funcţionează conform Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România, în acord cu Legea nr. 293/2022.
”În acest context, este justificat să solicităm clarificări cu privire la motivele reale care au condus la excluderea şi declasificarea din categoria spitalelor cu nivel de competenţă foarte înalt IM, unde ne situam încadraţi în prezent prin OMS nr. 1408/2010. Specialitatea ORL este esenţială în managementul urgenţelor respiratorii, al hemoragiilor şi al traumatismelor cervico-faciale, fiind integrată în fluxul de urgenţă al spitalului.
Existenţa şi funcţionarea în regim 24/24 a secţiilor ATI, radiologie, CT şi laborator, în condiţiile în care institute de renume, incluse în lista strategică, nu asigură linii de continuitate şi gărzi în aceste specialităţi, ne îndreptăţeşte să solicităm rămânerea Spitalului Clinic Colţea ca spital monoprofil hemato-oncologic în lista şi criteriile prevăzute la art. 6, lit. b), ca spital strategic.
Din punct de vedere al istoricului unităţii, fără o legătură directă, dar cu rol de contextualizare, Spitalul Clinic Colţea a fost spital de primă adresabilitate în evenimente istorice majore şi situaţii de catastrofă, precum Cutremurul din 1977, Revoluţia din 1989, incendiul din clubul Colectiv şi pandemia COVID-19”, subliniază conducerea spitalului.
Mai puțini bani pentru Spitalul Colțea
Totodată, conducerea avertizează că excluderea din categoria spitalelor strategice poate avea consecinţe directe asupra finanţării, în contextul noilor reguli de alocare a fondurilor din sistemul sanitar. În acest sens, spitalul solicită menţinerea statutului de unitate monoprofil hemato-oncologică strategică, astfel încât finanţarea să reflecte complexitatea cazurilor tratate şi rolul regional şi naţional al instituţiei.
Conform sursei citate, noua Hotărâre de Guvern, din care Spitalul Clinic Colţea este exclus, va avea ca efect implicit un deficit de alocare a fondurilor la nivelul unităţii sanitare, conform Legii nr. 163/2025 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, art. XI alin. (2): ”unităţile sanitare publice care, prin natura specializării, complexitatea cazurilor tratate sau rolul strategic la nivel local, regional ori naţional, se află într-o situaţie particulară ce justifică aplicarea unor criterii de alocare a fondurilor prin raportare la complexitatea şi diversificarea activităţii unităţii sanitare”.
Apelul către Guvern este formulat ca o cerere de corectare a cadrului normativ aflat în transparenţă decizională, astfel încât acesta să includă explicit specializările medicale critice şi să fie aliniat atât realităţilor din teren, cât şi prevederilor legale în vigoare din domeniul sănătăţii.
