Ziua Românilor de pretutindeni este serbată în ultima duminică a lunii mai. Departamentul pentru românii de pretutindeni desfășoară la București Festivalul „Aici-Acolo” la care participă peste 500 de persoane.
Festivalul se bucură de colaborarea unor importante instituţii cum ar fi: Parlamentul României, Patriarhia Română, Filarmonica „George Enescu” din București, Opera Națională București, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Național de Istorie a României. De asemenea, Romanian Design Week (un proiect al The Institute), Transilvania Film și al unor artiști precum prestigioasa pianistă Elisabeth Sombart din Elveția, strănepoata cercetătorului Nicolae Leon – fratele vitreg al lui Grigore Antipa și discipolă directă a maestrului Sergiu Celibidache, naista Mariana Preda (Olanda), pianista Lavinia Dragoș (Germania) etc.
Programul manifestărilor a debutat vineri la ora 12:00 cu slujba de Te Deum, oficiată la Catedrala Patriarhală de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul. În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, de la ora 12:30, au fost transmise mesajele de bun venit ale organizatorilor. Manifestările au continuat după-amiază, la Muzeul Național al Țăranului Român unde participanții au făcut un tur al muzeului și al târgului de tradiții românești. A avut loc și proiecția filmului „Parking”, în regia lui Tudor Giurgiu, la Cinema Muzeul Țăranului, Studioul Horia Bernea.
Ziua de sâmbătă a debutat la ora 09:00, la Palatul Parlamentului unde, în Sala „C.A. Rosetti” a avut loc deschiderea oficială a sesiunii de comunicare. Aceasta a cuprins paneluri, unde cei peste 500 de participanți, români din străinătate, au putut dialoga dialoga direct cu reprezentanții statului pentru a le transmite preocupările, nevoile și dificultățile cu care confruntă în țările gazdă și la întoarcerea în țară.
La Ateneul Român, de la ora 19:00, a avut loc un concert de muzică clasică, susținut de Elizabeth Sombart, Orchestrei New Hope și alți artiști români și internaționali.
Ziua Românilor de pretutindeni: Moment cultural la Opera Națională, duminică
Duminică, participanții sunt invitați să aleagă între multiple evenimente printre care vizitarea expoziției multidisciplinare de design și industrii creative „Romanian Design Week”, vizitarea Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național de Istorie a României sau a Muzeului Colecțiilor de Artă.
Ziua se va încheia cu un moment cultural organizat la Opera Națională, începând cu ora 19:00, care va include un concert dirijat de Maestrul Daniel Jinga și mesajele Președintelui României și ale organizatorilor cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni.
Festivalul „Aici-Acolo” a fost inițiat în 2017 de către Administrația Prezidențială, din dorința de a crea punţi de legătură între românii din ţară şi cei din străinătate, dezvoltând comunităţi şi reţele care să permită schimbul de idei şi de proiecte şi contribuind astfel la dezvoltarea unei Românii care se afirmă în plan european.
Programul detaliat poate fi consultat pe site-ul Departamentului pentru românii de pretutindeni. Toate evenimentele sunt gratuite iar participarea se face pe baza înscrierii prealabile și a prezentării ecusonului de participant la Ziua Românilor de Pretutindeni – Festivalul „Aici-Acolo”.
Până în anul 2014, Ziua Românilor de pretutindeni era celebrată la 30 noiembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României. Articolul 10 din Legea 299/2007 a fost modificat prin Legea 101/2015, conform căreia se schimbă data la care se sărbătoreşte această zi.
Ziua Românilor de pretutindeni a fost instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României, având ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase.
Ziua Românilor de pretutindeni: Topul țărilor în care trăiesc cei mai mulți români
Sunt peste 5,7 milioane de români care locuiesc „cu acte” în altă țară. Pe lângă ei, sunt și alții care nu și-au formalizat relația cu altă țară. Cei mai mulți au ales Italia și Spania. Conform datelor oficiale ale Ministerului de Externe, în 2021, în străinătate trăiau, oficial, cu reședință sau domiciliu, 5.705.942 de români.
În top cinci, se aflau următoarele țări: Italia – 1.137.728 de români; Spania – 1.087.923 de români; Marea Britanie – 949.810 de români; Germania – 826.154 de români; SUA – 464.814 de români.
Tema „De ce emigrează românii” este des comentată, subiectul fiind abordat atât de analiști, cât și în sondaje. Emigrarea românilor reprezintă un fenomen complex și poate fi influențat de o varietate de factori. Există cîteva motive posibile, care rezultă din diverse analize, pentru care unii români aleg să emigreze
Oportunități de muncă și carieră: Unul dintre motivele principale pentru emigrare este căutarea unor oportunități de muncă și carieră mai bune în străinătate. Anumite țări pot oferi salarii mai mari, condiții de muncă mai bune sau posibilități de avansare mai rapide în carieră.
Stabilitate economică: În unele cazuri, instabilitatea economică din România poate determina oamenii să caute locuri cu economii mai solide și mai previzibile în străinătate.
Educație și cercetare: Unii români aleg să emigreze pentru a accesa educație sau facilități de cercetare mai bune în străinătate. Universitățile renumite, programele de cercetare și oportunitățile de învățare pot motiva tinerii să părăsească țara.
Românii, în căutarea unei vieți mai bune
Pe lista posibilelor motive pentru care emigrează românii se află și căutarea unei vieți mai bune: emigrarea poate fi determinată și de dorința de a trăi într-un mediu cu un nivel de trai mai ridicat, cu mai multe servicii și facilități disponibile, precum și cu o calitate generală a vieții mai înaltă.
Familie și conexiuni personale: Persoanele care au rude sau prieteni deja stabiliți în străinătate pot fi motivați să emigreze pentru a fi aproape de ei.
Schimb cultural și experiențe personale: Uneori, dorința de a experimenta o nouă cultură, de a călători și de a-și îmbogăți perspectiva personală poate motiva emigrarea.
Mediu politic și social: Situații politice sau sociale dificile din țară pot determina oamenii să caute refugiu în alte țări pentru a se proteja de conflicte, persecuții sau alte amenințări.
Libertate și drepturile individuale: Uneori, motivele de emigrare pot fi legate de dorința de a trăi într-o societate care respectă mai bine drepturile individuale și libertățile fundamentale.
Lipsa de perspective în țară: Persoanele care simt că în România nu există perspective reale de dezvoltare sau că nu li se oferă suficiente șanse pot căuta să-și îndeplinească aspirațiile într-o altă țară.
Emigrarea poate avea atât aspecte pozitive, cât și negative, iar motivele individuale pentru a emigra pot varia în funcție de fiecare persoană.
Citiți și: Începe Romanian Design Week. Ce se întâmplă în fostul restaurant Cina
