Va fi Ziua Porților Deschise la STB! Sâmbătă, pe 1 iunie, între orele 10:00 și 16:00, Depoul Dudești (situat pe Calea Dudești 184, București) își deschide porțile pentru a oferi copiilor, părinților și bunicilor o experiență inedită.
Este vorba despre o incursiune fascinantă în lumea a vehiculelor de epocă. Principalul punct de atracție al evenimentului va fi plimbarea cu un tramvai de epocă Rathgeber P3.16 (Tramvaiul Cofetărie), care va circula pe traseul Depoul Dudești – Șura Mare – Depoul Dudești. Îmbarcarea călătorilor se va face de la Depoul Dudești, plimbarea oferind participanților ocazia de a face o incursiune în transportul bucureștean.
„Este o bucurie ca pe 1 Iunie să deschidem porțile Depoului Dudești pentru toți bucureștenii, oferindu-le ocazia să descopere atât istoria transportului public din Capitală, cât și cele mai noi mijloace de transport din flota noastră. Ne dorim ca această zi să fie una plină de surprize plăcute pentru copii și pentru toți pasionații de transport public”, a declarant Daniel Istrate, Directorul General al STB S.A.
Ziua Porților Deschise la STB: Se pot vedea inclusiv tramvaie din anii 1912 și 1956
În incinta depoului Dudești, vizitatorii vor putea vedea tramvaiele de epocă ale STB S.A., inclusiv modelele din anii 1912 și 1956, cât și cele mai noi vehicule care circulă pe străzile Capitalei. Aceasta este o oportunitate extraordinară de a vedea de aproape istoria transportului public în București. Totodată, pe întreaga perioadă a evenimentului, vor fi organizate activități interactive pentru copii.
Întregul eveniment este gratuit și deschis publicului larg. Organizatorii menționează că toți copiii sub 18 ani trebuie să fie însoțiți de un adult pentru a participa la activități. Începuturile transportului public în București datează din 1871, când apar primele tramcare, descrise de Alexandru Cebuc astfel: „Acest mijloc de transport avea înfățișarea unui camion acoperit, pe patru roți durate cu șine de fier, având o asemănare foarte mare cu cea a camioanelor de transportat mărfuri”.
În același an, pe 3/15 iulie, primăria a acordat o concesiune pe 45 de ani pentru crearea unor linii de tramvaie cu cai. Liniile Calea Moșilor – Piața Sf. Gheorghe și Piața Sf. Gheorghe – Calea Griviței au fost primele lansate, pe 28 decembrie 1872. Pe 9 decembrie 1894 apar și primele tramvaie electrice, între Obor și Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km. Acestea au înlocuit gradual tramcarele, care au fost retrase complet în anul 1904.
Pe 14 aprilie 1908 este aprobată înființarea „Societății Tramvaielor București” (prescurtat S.T.B.), o nouă concesiune pe 40 de ani ce avea ca scop electrificarea întregii rețele de tramvaie. Capitalul social de 12 milioane de lei a fost vărsat în proporție de 50% de comună și 50% de acționari particulari. În 1921 și 1924 au apărut primele tentative de introducere a transportului de călători cu autobuzele, făcute de mici firme private, care însă nu s-au putut impune în fața concurenței tramvaielor.
Ziua Porților Deschise la STB: După al Doilea Război Mondial, numele societății este schimbat
În 1936, „Societatea Comunală pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în București” obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze pentru București și 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziție 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor șasiuri Renault, Chevrolet și Henchel. Biletele pentru tramvai aveau același format, dar costau 25 bani pentru vagonul 2 și 30 bani pentru vagonul 1.
După al Doilea Război Mondial, numele societății este schimbat în „Întreprinderea de Transport București” (ITB) și se înființează prima linie de troleibuz (în toamna anului 1949[8], pe traseul Piața Victoriei – Hipodrom. Aceasta se adăuga celor 27 de trasee de tramvai și 24 de autobuz.[10] În 1953, la realizarea memoriului justificativ pentru metrou, se menționează faptul că viteza medie de deplasare era prea mică, iar mijloacele de transport erau aglomerate deoarece parcul rulant nu a ținut pasul cu dezvoltarea orașului.[8]
ITB a atins dimensiunea maximă în anii 70, înainte de apariția metroului, când avea 34.000 de salariați și 4.859 vehicule.[11] Întreprinderea includea și servicii de taximetrie, maxi-taxi și chiar transport de marfă.[12] Cu toate acestea, întreprinderea nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele nou construite ale orașului. Drept urmare, în anul 1971, în cadrul Consiliului Popular al Municipiului București (CPMB) s-a înființat o Comisie centrală condusă de președintele CPMB, Dumitru Popa, precum și un colectiv de lucru, format din specialiști de la ITB, IPB etc., cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului.[13]
În 1990 „Întreprinderea de Transport București” s-a transformat în „Regia Autonomă de Transport București”, prin decizia PMB. Serviciile de taxi și maxi-taxi au fost desprinse din R.A.T.B.[7]
Ziua Porților Deschise la STB. Ce s-a întâmplat în primul deceniu al secolului XXI
Bilet RATB pentru tramvaie, troleibuze și autobuze, cu valoarea de 3500 lei tipărit pe hârtie verde. În 15 iulie 2000 prețul unei călătorii a crescut de la 3000 lei la 3500 lei.
În primul deceniu al secolului XXI, sistemul RATB a trecut printr-o fază de reînnoire. Între anii 2006 și 2009, au fost achiziționate 1000 de autobuze Mercedes Citaro[15], dintre care o foarte mare parte funcționează și astăzi. În 2007, a început construcția unor tramvaie noi la URAC, adaptate persoanelor cu handicap[16], denumite Bucur LF, însă în numere foarte limitate, funționând doar pe 2 linii.
În anul 2013, rețeaua RATB era a patra cea mai întinsă de pe continent transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi.
În anul 2018, în urma unei licitații organizate de Primăria Municipiului București, a cărei câșigător a fost firma turcească Otokar, au fost achizioționate 400 de autobuze Otokar Kent C și Otokar Kent C Articulated. Tot în 2018, Regia Autonomă de Transport București a devenit Societatea de Transport București, schimbându-și organizația juridică în societate pe acțiuni. A urmat achiziția a 130 de autobuze Mercedes-Benz Citaro Hybrid, în 2019. Pandemia de Covid-19 a dus la o scădere cu o treime a veniturilor în primul an (2020),[22] urmată de o ușoară revenire în 2021. Lipsa unor statistici privind numărul de călători a dus însă la o lipsă de adaptare a frecvenței liniilor de transport la suprafață.
În 2021 a fost semnat un contract pentru cumpărarea a 100 de tramvaie Imperio Metropolitan (denumite și Imperio București[24]) de la Astra Vagoane Călători Arad.[25] Primele 15 tramvaie au intrat în uz pe linia 41 în data de 10 decembrie 2022.
Societatea de Transport București (STB) a fost creată prin reorganizarea Regiei Autonome de Transport București (RATB) în societate pe acțiuni în septembrie 2018. La rândul ei, RATB a fost creată prin transformarea Întreprinderii de Transport București (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990[59] și funcționa în baza Legii serviciilor de transport public local din 2007.
Ce nu știați despre troleibuzele din București
Cât despre troleibuze, aflați că prima linie de troleibuz din București a fost inaugurată după cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 10 noiembrie 1949, folosind troleibuze din URSS. Traseul acestei linii era Piața Victoriei – Hipodrom (astăzi Piața Presei Libere sau în vremea comunismului, Piața Scânteii). Apoi a fost dată în folosință linia 81 în anul 1956, care avea aproape același traseu, însă extins la Gara de Nord și la Aeroportul Băneasa. Tot în același an sunt date liniile 82 și 83 care circulau pe la Piața Universității, asigurând legătura Aeroportului cu Piața de Flori (nordul Piteței Unirii de astăzi). Axa est-vest a fost dată în folosință în anul 1957, momentan linia 85 fiind cea mai veche din București, având traseul original (deși a fost limitată între anii 1986 și 1997).
Primele troleibuze au fost sovietice, apoi au fost introduse modelele TV 2E în anul 1957, apoi în anul 1967 modelele TV 20E. În anul 1975 s-au introdus troleibuze mai moderne pe platforma MAN-RABA (DAC 112E ROMANIA, numite și ROMAN 112E), iar în anul 1979 sunt introduse troleibuzele articulate DAC 117E iar la mijlocul anilor 80 varianta dublu articulate ( 1 singur exemplar). În anul 1990 rețeaua este refăcută după ce unele linii au fost desființate și suspendate, și sunt achiziționate noi vehicule. STB a renunțat definitiv la troleibuzele ROCAR în anul 2009, excepție făcând ROCAR De Simon 412E #7459 și ROCAR Autodromo 812E.
În iulie 2022 există 13 linii de troleibuze, deservite de patru depouri de troleibuze. La sfârșitul anului 2015, STB avea în inventar 297 de troleibuze, împărțite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis) și Rocar (1 exemplar 412 EA – Rocar De Simon și 1 exemplar 812 EA – Rocar Autodromo).
Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord – centru (Piața Romană) – est, linia 86. În septembrie 2018 existau 4 depouri de troleibuz în București. În anul 2008 rețeaua sudică de troleibuze a fost extinsă până la Piața Unirii, iar datorită finalizării lucrărilor la Pasajul Văcărești și Piața Sudului, rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este acum funcțională.
Citiți și: Clădirea „bulgărească” din București, care oprește tramvaiul. Ce spune Primarul Capitalei
