Ministerul de Interne a lansat o invitație specială pentru ziua de vineri, 31 mai: sunteti invitati să petreceți o zi de neuitat, cu ocazia Ziua Porților Deschise la MAI! Este ocazia perfectă atât pentru copii, cât și pentru adulți, după cum evidențiază instituția.
MAI a plănuit o zi specială
Fiecare copil are vise mari, iar Ministerul Afacerilor Interne a plănuit o zi specială pentru sărbătoriți, lăsându-i să exploreze pentru o zi ceea ce se află în spatele meseriilor la care aceștia visează. Ziua Porților Deschise le oferă celor mici posibilitatea de a vedea clădirea Ministerului, dar și de a experimenta cum este ca pentru o zi să te pui în pielea oamenilor pe care aceștia îi admiră.
Copiii se pot pune în pielea polițiștilor, jandarmilor, piloților, pompierilor sau a polițiștilor de frontieră. Alături de această experiență unică, ediția a XIV-a a evenimentului Ziua Porților Deschise pentru Copii le oferă celor mici și ocazia de a vizita Sala de Marmură, Sala de Briefing, dar și balconul ministerului.
Ca și în anii precedenți, sunt așteptate standuri expoziționale ale Poliției Române, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Jandarmeriei Române, Poliției de Frontieră. Dar și ale Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General de Aviație și ale altor structuri MAI, unde vor fi prezentate materiale, echipamente, dar și autospeciale folosite în activitatea zilnică.
Alături de echipamente, cei mici vor putea să admire și un elicopter, laboratorul criminalistic, motociclete SMURD, mașini de pompieri sau autospeciale dotate cu sisteme de supraveghere a frontierei. Anii anteriori în care s-a organizat Ziua Porților Deschise pentru Copii au ridicat așteptările celor mici, motiv pentru care sunt așteptate demonstrații de dresaj canin, exerciții de autoapărare sau lecții de prim-ajutor, potrivit mai.gov.ro.
Istoricul Palatului MAI
Palatul Ministerului de Interne (fostul sediu al Comitetului Central al PCR, numit și „Palatul Senatului” după evenimentele din 1989) este o construcție din Piața Revoluției din București. Denumirea istorică a clădirii este „Palatul Ministerului de Interne” (nu „Palatul Ministerului Afacerilor Interne”, cum se numește instituția găzduită în prezent).
Încă din anul 1912 s-a pus problema construirii unui nou sediu pentru Ministerul de Interne, întrucât cel existent la acea dată era vechi şi neîncăpător. În acest scop s-a supus dezbaterii Parlamentului şi s-a votat în Adunarea Deputaţilor şi Senat, o lege prin care Ministerul Domeniilor şi Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Străine erau autorizate să predea Ministerului Afacerilor Interne, terenurile lor. Mai precis, în anul 1912, ministrul de Interne, Al. Maghiloman, hotăra să se alcătuiască o Comisie care să studieze necesarul de încăperi în care să îşi desfăşoare activitatea Administraţia Centrală, Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale, Consiliul Administrativ Permanent, Direcţiile Generale ale Serviciului Sanitar şi al Închisorilor.
Consiliul de Miniştri autoriza, la data de 9 februarie 1912, ca Ministerul de Interne să încheie un contract cu arhitectul Petre Antonescu. Pentru întocmirea proiectului de construcţie şi dirijarea lucrărilor de execuţie a clădirii „Palatului Ministerului de Interne“. Ministru de interne era Alexandru Marghiloman. În anul 1915 Ministerul de Interne elabora caietul de sarcini pentru executarea clădirii. În 1927 ministrul Octavian Goga desemna pe arhitecții Horia și Lucia Creangă să se ocupe de planurile clădirii,
Chiar dacă timp de mulți ani nu s-au început lucrările, în anul 1938, Carol al II-lea dădea un nou Decret-lege pentru autorizarea construirii „Palatului Ministerului de Interne“. Tot în 1938, arhitectul-şef al Serviciului de Arhitectură din Ministerul de Interne, Paul Smărăndescu, a fost desemnat pentru întocmirea planurilor. Și pentru conducerea tehnică a lucrărilor imobilului. Acesta a efectuat documentarea necesară la Palatul Ministerului Aerului şi Marinei din Berlin şi la Serviciul Siguranţei din Bratislava.
Anul 1950, anul finisării clădirii MAI
În anul 1939, inginerul Emil Prager a câştigat noua licitaţie pentru construirea „Palatului Ministerului de Interne“, iar în 1941, Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor încheie un contract preliminar de lucrări de construcţie şi instalaţii la noul „Palat al Ministerului de Interne“, cu societatea „Hochtief-Prager“.
Pe larg, în Monitorul Oficial nr. 204 din 5 septembrie 1939 s-a publicat anunţul că Ministerul de Interne a depus la Casa de Depuneri suma de 20.690.000 lei, reprezentând preţul pentru 1.105 mp de teren şi construcţii din imobile. Construcţia palatului a început în anul 1939. Palatul a fost gândit ca o construcţie extrem de solidă şi modernă, materialele de construcţie au fost de foarte bună calitate. Instalaţiile sanitare, de încălzire şi ventilare a aerului în interiorul clădirii fiind achiziţionate de la firme străine. Aceste achiziţii au continuat şi pe perioada războiului. Conform planului, palatul avea o suprafaţă de 4 900 m.p. fiind împărţit în 3 părţi: Siguranţa generală a Statului, în suprafaţă de cca. 1800 m.p., situată în aripa spre Strada Nouă, str. D. Brătianu (Excelsior) şi str. Academiei. Urma să aibă subsol, parter, 5 etaje, iar et. 6 pe o porţiune de doar cca 200 m.p.
Administraţia Centrală a Ministerului Afacerilor de Interne, pe o suprafaţă de 2600 m.p., subsol, parter şi 5 etaje (limitându-se la o suprafaţă de 1000 m.p.) şi 7 etaje pe o suprafaţă de 1600 m.p., instituţia fiind situată în corpul central şi aripa laterală spre str. Academiei. Curţile Administrative, în suprafaţă de 500 m.p., erau situate în aripa spre str. Wilson, având subsol, parter şi 5 etaje. Sub curtea interioară urma să se amenajeze un garaj pentru maşinile Ministerului şi Siguranţei. Prin Legea nr. 424/1943, lucrările de construcţie au fost intensificate, aripa Siguranţei fiind terminată şi pusă în funcţiune.
Balconul „istoric”
În luna mai 1944, în baza Convenţiei încheiată cu Antepriza Hochtief-Prager, din cauza bombardamentelor, s-au sistat lucrările pe tot timpul cât a durat starea excepţională. La încheierea războiului, s-au reluat activităţile de construcţie, iar în anul 1950 clădirea era terminată.
Din acel moment, Ministerul de Interne şi-a folosit sediul până în anul 1958 când, Prezidiul Marii Adunări Naţionale îl trece în administrarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (FOTO 9). Până în 1989 aici va funcţiona Comitetul Central al Partidului Comunist Român. După înlocuirea regimului comunist cu sistemul democratic în anul 1989, clădirea a devenit sediul Senatului României. Din anul 2006, lucrurile au reintrat în făgaşul lor iar Ministerul de Interne s-a reîntors în Palatul care i-a fost destinat, încă de la începutul veacului al XX-lea.
Clădirea are o și însemnătate istorică aparte: de la balconul de deasupra intrării a ținut Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României, ultimul discurs pe 21 decembrie 1989. Aceasta în încercarea de a potoli populația în urma agitațiilor de la Timișoara. Iar a doua zi de pe acoperișul acestei clădiri a decolat elicopterul cu soții Ceaușescu, încercând sa fugă de efectele revoltei care începuse.
Citiți și: Clădirea „bulgărească” din București, care oprește tramvaiul. Ce spune Primarul Capitalei
