Pentru a marca această primă ediție în 2024, statele părți și alte părți interesate ale Convenției din 2003 au fost încurajate să se alăture celebrării prin organizarea de evenimente și activități pentru a prezenta diversitatea și bogăția moștenirii vii. Și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța protejării acestuia. Evenimentele și activitățile care vor fi organizate în septembrie, octombrie și noiembrie 2024 pot fi prezentate prin intermediul paginii web dedicate.
Potrivit UNESCO, patrimoniul cultural imaterial de astăzi presupune cercetarea durabilității, conectează și evoluează constant. Leagă generațiile, trecutul, prezentul și viitorul. Dar moștenirea imaterială poate provoca și fricțiuni: uneori este complicată, complexă și poate duce la excludere la fel de mult ca și la includere, potrivit instituției.
La fel ca și moștenirea culturală imaterială în sine, cercetarea asupra patrimoniului „viu” nu stă pe loc. Gândiți-vă, de exemplu, la studiile critice ale patrimoniului sau la relația dintre patrimoniul cultural imaterial și problemele de durabilitate. Pe scurt: un domeniu dinamic de cercetare, în plină floare.
Ziua Patrimoniului: Se dorește o „rețea de cercetători”
Pe această idee, Centrul Olandez pentru Patrimoniul Cultural Imaterial din Olanda organizează simpozionul „Moștenirea culturală imaterială astăzi” pe 8 noiembrie. În cadrul acestui simpozion, vor fi prezentate cercetări și proiecte la care KIEN a lucrat în ultimii ani. Accentul se va pune pe schimbul de cunoștințe și pe consolidarea domeniului de cercetare. În plus, se va pune problema consolidării unei rețele de cercetători în domeniul patrimoniului imaterial.
România are până în prezent înscrise 7 elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii: Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Ceramica tradițională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc din România (2015), Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei (2016), Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie (2017) şi are alte două dosare aflate în curs de analiză la Comitetul de Evaluare al UNESCO : Tradiții de creștere a cailor lipițani și Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală.
Așa cum ați putut citi în tot acest an pe oficiuldestiri.ro, peste 30 de persoane din România au primit onorantul titlu de Tezaur Uman Viu. O iniţiativă a UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, după cum a evidențiat instituția, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg.
Ziua Patrimoniului: Tezaure Umane Vii
În ceea ce privește tezaurele umane vii din țara noastră, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea, în acest an, a titlului onorific de Tezaur Uman Viu unui număr de persoane purtătoare, creatoare şi păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial.
Printre aceste persoane se numără și vătaful căluşarilor de la Dăbuleni (Dolj), Dumitru Şotorog. Şotorog, zis Mitriţă, care reprezintă un etalon pentru dansul căluşeresc şi o autoritate în ce priveşte performarea Căluşului tradiţional, arhaic.
Această nouă recunoaştere a valorii Căluşului doljean vine la 14 ani de la primul titlu de Tezaur Uman Viu, care a fost acordat în anul 2010 lui Nicolae Veleanu, vătaful Cetei din comuna Giurgiţa. Și cu câteva zile înainte de Alaiul Căluşului Oltenesc – ediţia a XXIV-a, din Duminica Rusaliilor, proiect spectacol stradal organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj. Totul sub egida Consiliului Judeţean Dolj, având ca partener Primăria şi Consiliul Local Craiova.
Şi pentru titlul de Tezaur Uman Viu acordat vătafului Cetei de căluşari din comuna Giurgiţa – Dolj, Nicolae Veleanu, demersurile au fost făcute tot de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj. În cazul lui Nicolae Veleanu titlul a fost decernat post-mortem în noiembrie 2012. Judeţul Dolj are în acest moment trei titluri de Tezaur Uman Viu, două ale căluşarilor Nicolae Veleanu şi Dumitru Şotorog şi unul acordat rapsodului Ion Creţeanu în anul 2020.
Omul cu albinele sălbatice – „de patrimoniu” și tezaur viu
Programul Tezaure Umane Vii vizează identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale şi care fac, prin talentul şi efortul lor, dovada caracterului excepţional al performării. Fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia în cadrul comunităţilor, potrivit Agerpres. Și Mihai Grama a fost declarat Tezaur Uman Viu, la categoria apicultură, la propunerea Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin. El este singurul vânător de albine sălbatice din România.
Apicultorul Mihai Grama, cunoscut drept urmaşul bărcaşilor, a spus că a învăţat să vâneze albine de la bunicul său, însă practică o altă formă de bărcuit mai mult în scopul protejării albinelor carpatine (Apis mellifera carpatica) şi a habitatului lor natural, care a devenit tot mai restrâns. În acest fel, a arătat Mihai Grama, prin tehnica sa de bărcuit doreşte să contribuie la conservarea acestui material genetic extraordinar, mai ales că habitatul albinei carpatine se diminuează tot mai mult, întrucât aceasta preferă pădurile seculare, intacte.
Poveștile oamenilor tezaure vii din România sunt departe de a fi încheiate.
Citiți și: „De la şapte ani am învăţat să cos”. Femeia Tezaur Uman Viu din Mihăeşti
