România a sărbătorit pentru prima dată Ziua Dorului pe 13 mai 2015, și de atunci probabil mulți au uitat de ea. Iniţiativa le-a aparţinut membrilor trupei Vunk.
De ce au ținut cei de la trupa Vunk să „inventeze” această zi? Au vrut să o dedice a tuturor celor care se simte departe de ţară, de cei dragi sau de copilărie.
„Ne plângem că ne e dor de cineva sau de ceva, iar de la a recunoşte acest lucru şi până la a face ceva în acest sens este cale lungă. Deseori, spunem că ne e dor de părinţi, dar cu greu ne găsim timp să îi sunăm”, spunea Cornel Ilie, vocalistul trupei Vunk.
„Deseori, spunem că ne e dor de locurile copilăriei, dar rareori ne facem timp ca să mergem acolo. Plecând de la acest lucru şi de la faptul că spunem deseori că sărbătorim tot felul de zile care nu ne aparţin, am zis să propunem românilor Ziua Dorului, o zi în care să luăm atitudine în ceea ce priveşte acest sentiment” , mai adăuga Cornel Ilie.
”Dorul se alină, dar nu se vindecă!”, afirma Lucian Blaga. Ziua Dorului ne amintește că românii sunt singurii care pot exprima un întreg amalgam de emoții printr-un singur cuvânt.
Ziua Dorului: „Fiecare va face ceea ce simte”
Pentru a celebra această zi, membrii trupei Vunk au lansat, în 2015, un clip, de 3 minute, şi o pagină de Facebook. ”Nu ne-am propus să facem ceva anume. Fiecare va face ceea ce simte pe data de 13 mai. Pe pagina de Facebook creată special pentru această ocazie invităm pe toată lumea să lase un mesaj de dor pentru cineva. Toţi cei care vor dori să sărbătorească Ziua Internaţională a Dorului şi să transmită un mesaj celor dragi vor putea folosi pe retelele de socializare hashtag-urile #ZiuaDorului şi #DorulMeu”, a mai spus atunci Cornel Ilie.
Iniţiativa Zilei Internaţionale a Dorului aparţine Oraşului Minunilor, o mişcare socială iniţiată în 2014 de trupa Vunk.
În anul 2020, cu ocazia Zilei Naționale a României, rețeaua de sănătate Regina Maria lansa un demers de cercetare referitor la efectele psihosomatice ale dorului asupra comunităților afectate de migrație. Rezultatele au expus cele mai frecvente simptome ale dorului, singură afecțiune transmisă la distanță, precum: scăderea calității somnului, pulsul crescut, tensiunea musculară sau stări de anxietate intensă.
Prima cercetare care analizeaza Dorul, ca afecțiune!
„Am demarat un amplu demers de cercetare ce aduce în discuție simptomatologia dorului, a impactului pe care acesta îl are în viața celor de peste hotare și al comunităților rămase în urmă. Am ajuns la concluzia că dorul este o suferință cu sens, care apare în urmă unei îndepărtări bruște de lumea trăită a persoanei în cauză, dar care poate distruge sensul celorlalte lucruri din viață. Conduce uneori la somatizare și chiar favorizează apariția sau dezvoltarea unor dureri sau boli. Putem, așadar, să ne uităm la dor ca la cea mai tăcută afecțiune. E cu atât mai important să înțelegem ce se întâmplă în contextul de acum, în care sănătatea a devenit o preocupare esențială și în care relațiile s-au reconfigurat, uneori în mod radical. Până la urmă, grijă pentru sănătate, din toate punctele de vedere, a devenit importantă pentru stabilitatea acestor două lumi – diaspora și cei lăsați în urmă, într-un context din ce în ce mai incert și precar”, explică Alexandru Dincovici, antropolog și lector S.N.S.P.A.
Afecțiunile și simptomatologia lor evoluează odată cu oamenii și timpurile pe care le trăiesc. De la primele valuri de emigrări și până la data realizării acestei cercetări, peste 5 milioane de români au plecat peste hotare, lăsând în urmă cel puțin la fel de multe persoane afectate de dor. Astfel, amploarea fenomenului migrației din România atrage atenția asupra unor simptome psihosomatice ale dorului, analizate și definite în colaborare cu antropologul Alexandru Dincovici.
Ziua Dorului: Simptomele asociate dorului
Deși fiecare persoană definește și resimte dorul în mod diferit, pentru majoritatea respondenților, dorul este un sentiment pe care îl atribuie aproape constant celorlalți, resimțit diferit în funcție de calitatea și intensitatea relațiilor familiale ale celor plecați, însă și în funcție de modul în care se reconfigurează familia datorită plecării din țară.
Studiul se bazează pe două metode principale de analiză: cercetarea cantitativă, realizată prin intermediul unui chestionar online, alături de o importantă componentă calitativă, reprezentată prin interviuri cu români ce trăiesc în afară. Rezultatele demersului explorează în detaliu somatizarea dorului resimțit de românii plecați în străînătate și grijă pentru cei rămași acasă.
Cercetarea cantitativă a constat într-un chestionar online la care au participat 733 de persoane, dintre care peste jumătate au părăsit România de mai bine de 10 ani și locuiesc la 2.500 de km distanță de “acasă”. Simptomele asociate dorului, apreciate că fiind foarte des întâmpinate sunt: gol în stomac (54%), nod în gât (51%), probleme cu somnul (50%), urmate de puls crescut (49%) și tensiune musculară (48%). În ceea ce privește intensitatea dorului și modul în care acesta este definit de respondenți, 49% susțin că nu se simt întregi fără persoană sau persoanele dragi.
Citiți și: Vă mai aduceți aminte de Monica Lewinsky? Ce s-a „ales” de ea
