Zimbrii din România absorb emisiile de carbon, potrivit unei analize The Guardian. Publicația vorbește despre o poveste de succes în ceea ce privește biodiversitatea, o inițiativă care a dus la dezvoltarea turismului bazat pe natură.
În analiză este vorba despre cei peste 170 de zimbri din România, reintroduși în Munții Țarcu, care au potențialul de a reduce emisiile de carbon echivalente cu scoaterea de pe drumuri a aproape 2 milioane de mașini într-un an. Reintroducerea zimbrilor europeni în Munții Țarcu din România a depășit cu mult așteptările inițiale, transformându-se într-un succes remarcabil al eforturilor de conservare și resălbăticire.
Pe lângă faptul că este o poveste de succes în ceea ce privește biodiversitatea, inițiativa a dus la dezvoltarea turismului bazat pe natură și a întreprinderilor din jurul resălbăticirii, revitalizând comunitățile locale și oferind alternative economice durabile, notează The Guardian. Dincolo de beneficiile evidente pentru biodiversitate, un studiu recent realizat de cercetătorii de la Yale School of the Environment a scos la lumină un aspect neașteptat: zimbrii ar putea juca un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Zimbrii din România, dispăruți acum 200 de ani, reintroduși în Munții Țarcu
Zimbrii europeni au dispărut din România acum mai bine de 200 de ani, însă au fost reintroduși în Munții Țarcu începând cu 2014, prin eforturile Rewilding Europe și WWF România. Astăzi, populația de zimbri din această zonă este una dintre cele mai mari din Europa, cu un potențial de creștere până la 350-450 de exemplare.
S-a descoperit că turma de zimbri europeni care paște pe o suprafață de aproape 50 km pătrați de pajiști din Munții Țarcu poate capta până la 2 milioane de tone de carbon anual.
Aceasta este o creștere de aproape 9,8 ori față de situația în care zimbrii nu ar fi prezenți – deși autorii raportului au menționat că cifra 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea din jurul estimării mediane. Această cantitate de carbon sechestrată corespunde emisiilor anuale de CO2 ale 1,88 milioane de mașini pe benzină medii din SUA.
Zimbrii din România, o soluție pentru criza climatică?
Alexander Lees, specialist în biodiversitate la Manchester Metropolitan University, consideră că acest studiu „pledează convingător pentru reintroducerea zimbrilor europeni ca soluție climatică bazată pe natură – una cu beneficii majore pentru conservarea biodiversității”.
Un aspect important subliniat de cercetători este că pajiștile carpatine au condiții specifice de sol și climă, astfel că efectul zimbrilor europeni nu poate fi extrapolat la nivel internațional. Cu toate acestea, studiul deschide noi perspective pentru factorii de decizie în domeniul climei din întreaga lume.
Magnus Sylvén, director al Global Rewilding Alliance, afirmă că această cercetare oferă „un instrument foarte puternic pentru a ghida reintroducerea animalelor sălbatice”. El consideră că protejarea și restaurarea naturii pot contribui semnificativ la combaterea crizei climatice. „Până acum, protecția și restaurarea naturii au fost în mare parte tratate ca o altă provocare și cost cu care trebuie să ne confruntăm alături de urgența climatică. Această cercetare arată că putem aborda ambele provocări: putem revitaliza natura și acest lucru va elimina cantități mari de carbon, ajutând la stabilizarea climatului global”, mai spune Sylvén.
Raportul despre zimbrul european din România este „primul de acest gen”, punctează Sylvén, adăugând că modelul a oferit „un instrument foarte puternic pentru preocupările privind reintroducerea faunei sălbatice”.

Zimbrii din România, un trecut trist
Echipa de cercetători a analizat și alte specii, precum elefanții de pădure tropicali, bou musk și vidre de mare, și a constatat că multe dintre acestea prezintă un potențial similar cu cel al zimbrilor în ceea ce privește captarea și stocarea carbonului.
Zimbrul, simbolul Ţării Moldovei în epoca medivală, a dispărut din sălbăticie de pe pământul românesc la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Extincţia acestui animal maiestuos are o explicaţie tristă, pe care o puteţi afla în acest articol. Ultimul zimbru din Transilvania a fost omorât în 1790. Până atunci, acest animal era întâlnit peste tot în Carpaţi, atât pe teritoriul Ţărilor Române, cât şi în statele vecine. Zimbrii inspirau forţă şi independnţă şi erau atât de apreciaţi şi de numeroşi încât au ajuns marcă de stat. Stema Moldovei certifică acest aspect.
Zimbrul, spre deosebire de strămoşul taurului din zilele noastre, numit „bour”, care era foarte puternic şi agresiv, nu îşi apără teritoriul. Masculul „alfa”, cel care conduce turma, cedează teritoriul dacă simte vreo ameninţare. În principiu, este un ierbivor imens, cu ochi blânzi, care te sperie mai mult prin aspectul lui maiestuos decât prin agresivitate directă.Cu toate astea, de-a lungul secolelor, zimbrul a fost vânat până la ultimul exemplar.
În secolul al XIV-lea, nu mai exista nici un exemplar în Europa de Vest, ultimul exemplar fiind răpus de suliţele nobililor şi sfâşiat de câinii de vânătoare în pădurile din Ardennes, nord-estul Franţei. În secolul al XVI-lea, regele Sigismund I al Poloniei decreta zimbrul specie protejată şi îi ucidea pe braconieri. Exemplul lui este urmat de ţarii ruşi, însă acest lucru nu i-a oprit nici o clipă pe nobili să nu mai ucidă după bunul plac exemplarele de pe moşiile lor, pe care le primiseră de la suveran.
Astfel s-a ajuns ca în secolul al XVII-lea ultimii zimbri să cadă răpuşi doar pentru a li se tăia coarnele, care ulterior erau folosite la beţiile vânătoreşti ale nobililor polonezi, maghiari şi ruşi. Carnea era dată supuşilor de pe moşie, blana era păstrată de nobili şi capul era dat de mâncare câinilor, împreună cu picioarele.

În 1927, mai existau doar 50 de zimbri
Primul război mondial a însemnat sfârşitul a peste 600 de zimbri. Măcelul a avut loc în Polonia, în pădurea Białowieża, în 1919, când o garnizoană germană a încercuit turmele şi a deschis foc de mitralieră. A fost groaznic, ulterior militarii au consemnat incidentul ca pe… un sport. În 1927, ultimul zimbru caucazian cădea pradă braconierilor, îngropând cu el specia bison bonasus caucacasicus. Din fericire, zimbrul (bison bonasus bonasus) a supravieţuit extincţiei datorită exemplarelor din Grădinile Zoologice europene. În 1927, mai trăiau doar 50 de exemplare.
În 2014, World Wildlife Fund în colaborare cu Rewilding Europe aduceau primele exemplare în cadrul unui proiect finanțat de Comisia Europeană. Demersul a fost repetat anual, iar acum zona este habitatul celei mai mari populații de zimbri care trăiesc liberi în România. Ei au fost selectați din rezervații și centre de reproducere din Europa pe criterii precum vârsta, genul sau materialul genetic. Povestea lor a fost arătată întregii lumi, în filmul documentar realizat de Emma Keeling, de la canalul tv CGTN Europe.
Citiți și: Cauzele turbulențelor atmosferice. Fenomenul explicat de climatolog