A treia zi de Paște din Săptămâna Luminată – în care tocmai au intrat creștinii ortodocși – este numită Marțea Luminată sau Marțea Albă. Această zi e notată cu Cruce Roșie în calendarul ortodox. În multe părți ale țării, românii respectă unele tradiții și obiceiuri legate de această zi.
A treia zi de Paște, fiind numită și „Marțea Albă”, este încărcată cu tradiții și superstiții pe care majoritatea românilor le respectă. De obicei, în sate, Marțea Luminată era o zi nelucrătoare, în care nu se făcea curățenie sau spălat. În multe zone rurale, femeile dăruiesc pasca rămasă de la Paște și vin roșu în amintirea celor trecuți în neființă.
Contents
Astfel, în această zi se respectă și tradiția de a „întoarce” vizitele făcute în prima zi de Paște, iar ouăle sunt ciocnite „dos cu dos”.
În anumite zone din țară, în Marțea Albă, finii obișnuiesc să dăruiască nașilor nu doar pască, ci și colaci. În plus, se usucă și se sfărâmă Sfântul Agneț (pâinea de împărtășanie), care a fost sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi din Săptămâna Patimilor.
Ce urmează
În această Săptămână Luminată și celelalte zile au o însemnătate specială. Miercurea poartă numele de Sfânta Mercurie. Joia din Săptămâna Luminată poarta numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele.
Vinerea din Săptămâna Luminată poarta numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujba de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
