Guvernul României va adopta, joi, o Hotărâre prin care ziua de 26 aprilie 2025 va fi declarată zi de doliu național, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc.
Zi de doliu național în România pentru Papa Francisc
„În memoria Sanctităţii Sale Papa Francisc, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu completările ulterioare, se declară ziua de 26 aprilie 2025 zi de doliu naţional pe teritoriul României”, prevede Hotărârea.
Măsuri prevăzute pentru ziua de doliu național din 26 aprilie 2025
În ziua de doliu național din 26 aprilie 2025, conform prevederilor legale, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.
Aceeași măsură se va aplica la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ, instituțiilor de cultură, misiunilor diplomatice ale României, punctelor de trecere a frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări.
De asemenea, drapelul în bernă va fi arborat pe navele și ambarcațiunile ce navighează sub pavilion românesc.
Persoanele fizice care arborează drapelul României la domiciliu sau reședință vor respecta aceeași reglementare.
În această zi, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură, vor ajusta programul în mod corespunzător.
„Anunţul decesului Sanctităţii Sale Papa Francisc a stârnit o profundă întristare atât în rândul credincioşilor Bisericii Catolice, cea mai numeroasă comunitate creştină din lume, precum şi pentru credincioşii şi liderii spirituali de pretutindeni, generând reacţii puternice la nivel global. Un lider spiritual de o înaltă ţinută morală, Papa Francisc s-a remarcat mai ales prin implicarea activă în viaţa societăţii contemporane, adoptând poziţii ferme faţă de principalele provocări geo-politice ale ultimului deceniu. Sanctitatea Sa Papa Francisc a fost o personalitate profund apreciată de poporul român, preţuire evidenţiată în mod deosebit cu ocazia vizitei apostolice în România, desfăşurată în anul 2019”, se arată în motivarea Hotărârii de Guvern.
Vizita istorică a Papei Francisc în România: O demonstrație de apropiere și sensibilitate față de identitatea spirituală a poporului român
Conform motivării, vizita istorică a Papei Francisc a fost una cu adevărat specială, remarcându-se prin deschiderea și căldura cu care Suveranul Pontif s-a adresat credincioșilor, dar și prin durata și amploarea acesteia. A fost cea mai extinsă vizită realizată de Sanctitatea Sa într-o țară majoritar ortodoxă și una dintre cele mai semnificative din întregul său pontificat, evidențiind apropierea sa sinceră și sensibilitatea față de identitatea spirituală și culturală a poporului român.
Papa Francisc s-a întâlnit oficial cu reprezentanții statului român și cu liderii diverselor culte religioase din țară. Totodată, a vizitat Patriarhia Română și Catedrala Națională Ortodoxă, iar în mai multe orașe din România au fost organizate ceremonii religioase speciale în onoarea vizitei sale. Guvernul subliniază, de asemenea, că preocuparea constantă a Papei pentru situația migranților a reprezentat una dintre direcțiile fundamentale ale pontificatului său, reflectând atenția profundă acordată dimensiunii sociale a misiunii Bisericii.
„În cadrul acestei vizite apostolice, Papa Francisc a avut întâlniri oficiale cu reprezentanţii Statului Român, precum şi cu liderii diferitelor culte religioase din România. A vizitat Patriarhia Română şi Catedrala Naţională Ortodoxă şi au fost organizate ceremonii religioase în mai multe locuri ale ţării: Bucureşti, Iaşi, Şumuleu Ciuc şi Blaj. La Blaj, în cadrul primei Sfinte Liturghii pontificate de Sanctitatea Sa în ritul bizantin, Papa Francisc a adus un omagiu martirilor credinţei din perioada regimului comunist, prin solemnul act al beatificării celor şapte episcopi greco-catolici români: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu”, se arată în document.
De interes și: Vizita Papa Francisc în România: O vizită istorică care a unit inimi și a adus speranță FOTO
„În acest spirit, Papa Francisc a susţinut în mod activ comunităţile româneşti din diaspora, înlesnind accesul acestora la viaţa religioasă prin oferirea de lăcaşuri de cult, cu precădere comunităţilor ortodoxe, asigurând astfel un cadru spiritual de rugăciune şi apartenenţă în afara graniţelor ţării”, spune Guvernul.
Legătura profundă dintre Papa Francisc și poporul român a fost consolidată de-a lungul anilor prin vizitele oficiale repetate ale reprezentanților statului român la Vatican, dar și prin numirea, pentru prima dată în istorie, a unui preot român în funcția de episcop auxiliar al Diecezei Romei. Sanctitatea Sa a fost un adevărat simbol al dialogului interreligios și intercultural, o personalitate de renume mondial ale cărei cuvinte și acțiuni au contribuit la construirea unor punți de înțelegere și promovarea idealurilor păcii la nivel global. Prin învățăturile sale, Papa Francisc a inspirat nu doar prezentul, ci și generațiile viitoare. Cu o modestie rar întâlnită și o dedicare neclintită față de valorile umanității, Papa Francisc a oferit lumii un exemplu de compasiune și demnitate, rămânând un reper moral pentru întreaga omenire, mai adaugă Executivul.
„Prin angajamentul său neclintit faţă de apărarea drepturilor omului, protecţia mediului şi respectul pentru persoanele vulnerabile şi marginalizate, Papa Francisc a oferit o viziune a unei lumi mai pline de empatie şi solidaritate. Nu a fost doar un lider spiritual, ci şi un apărător fervent al valorilor universale care transcend orice graniţă religioasă, naţională sau culturală. În memoria personalităţii celui care a fost Sanctitatea Sa Papa Francisc, în temeiul dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu completările ulterioare, se propune declararea zilei de 26 aprilie ca zi de doliu naţional pe întregul teritoriu al României”, precizează motivarea Hotărârii de Guvern.
