Ucraina este dispusă să poarte negocieri directe cu Rusia pentru a opri invazia, un gest fără precedent din 2022 până în prezent, însă doar după ce va fi instituită o încetare a focului, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski, potrivit AFP.
Zelenski: Kievul este pregătit să negocieze direct cu Moscova pentru încheierea războiului
Zelenski a făcut acest anunț cu o zi înaintea unei noi reuniuni între reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene, care va avea loc la Londra și are ca scop obținerea unui armistițiu în Ucraina, afectată de peste trei ani de război.
„După un armistiţiu, suntem pregătiţi să ne aşezăm (să negociem) în orice format”, a declarat într-o conferinţă de presă, la Kiev, Volodimir Zelenski.
Cu o zi înainte, omologul său rus, Vladimir Putin, a menționat posibilitatea reluării negocierilor directe cu Ucraina, având ca obiectiv un armistițiu limitat la oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile.
Ultimul dialog direct între reprezentanți ruși și ucraineni a avut loc în primăvara anului 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei de către Kremlin, însă discuțiile s-au încheiat fără rezultate.
De interes și: Vladimir Putin a ordonat încetare temporară a focului în Ucraina. Kievul rămâne în continuare în alertă
În prezent, Statele Unite poartă negocieri separate atât cu Kievul, cât și cu Moscova.
Consilierul diplomatic al președintelui rus, Iuri Ușakov, a declarat marți că Steve Witkoff, negociatorul desemnat al lui Donald Trump, intenționează să efectueze o vizită la Moscova în această săptămână. Dacă va fi confirmată, aceasta ar marca a patra deplasare a lui Witkoff în Rusia de la relansarea relațiilor ruso-americane, demarată de președintele american la mijlocul lunii februarie.
Zelenski vrea o întâlnire cu Trump
Donald Trump, care vrea să pună capăt cât mai repede războiului, şi-a exprimat duminică speranţa unui acord „în această săptămână” între cei doi beligeranţi, fără să facă alte precizări. El pare să-şi piardă răbdarea, iar secretarul său de Stat Marco Rubio a exercitat presiuni asupra Kievului şi Moscovei, săptămâna trecută, dând asigurări că Statele Unite ar putea „trece la altceva” şi s-ar putea retrage din negocieri, din cauza lipsei de rezultate.
Volodimir Zelenski s-a declarat marţi „pregătit” să se întâlnească cu preşedintele american la Vatican, unde urmează să asiste la funeraliile Papei Francisc, prevăzute sâmbătă.
De interes și: Vizita Papa Francisc în România: O vizită istorică care a unit inimi și a adus speranță FOTO
Ultima lor întâlnire, la sfârşitul lui februarie, a fost marcată de un schimb de replici foarte tensionat, care a alimentat temeri cu privire la o oprite completă a susţinerii americane a Ucrainei.
Marţi, Zelenski a precizat că Kievul nu discută cu Statele Unite despre un nou ajutor militar şi că primeşte din această ţară doar asistenţa acordată în timpul precedentului preşedinte, Joe Biden.
„Nu avem pentru moment oportunitatea să ajungem la un acord cu Statele Unite asupra unui nou ajutor sau să discutăm detalii”, a dat el asigurări, precizând că Ucraina nu a primit încă un răspuns la propunerea sa de a cumpăra zece sisteme antiaeriene de tip PATRIOT din Statele Unite.
Kremlinul evită graba
Vladimir Putin consideră însă că are cărţi bune în mână. În pofida unor pierderi grele, armata rusă avansează lent în estul Ucrainei şi controlează peste 20% din teritoriul ucrainean, forţele Kievului au fost aproape în întregime date afară din regiunea rusă de frontieră Kursk, iar Donald Trump a impulsionat o apropiere neaşteptată cu el.
Cererile sale rămân maximaliste. El cere capitularea Ucrainei, cere ca aceasta să renunţe să adere la NATO şi ca Moscova să păstreze cele cinci regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat, condiţii pe care Kievul şi aliaţii săi le resping drept inacceptabile. Mai explicit, lui Vladimir Putin i-ar plăcea să ajungă la un acord privind o reaşezare a arhitecturii securităţii Europei, denunţând o expansiune a NATO la frontierele ruse de la implozia fostei Uniuni Sovietice (URSS) în 1991.
În această stare de lucruri, preşedintele rus nu vrea să se grăbească. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Pueskov, a subliniat marţi că ajungerea la pace este un „subiect atât de complex” încât „probabil că este mai bine să nu se stabilească un termen strâns”.
Aceasta înseamnă că Moscova nu vrea să „încerce” să ajungă la „o soluţionare viabilă (a conflictului) într-o perioadă scurtă de timp”.
„Operațiune de marketing”
În martie, o propunere americană pentru o încetare a focului fără condiţii, susţinută de Kiev, a fost respinsă de Vladimir Putin.
Luni seara, Volodimir Zelenski a anunţat că aşteaptă un „răspuns clar” din partea Moscovei la oferta sa de a încheia un nou armistiţiu, limitat la atacurile asupra infrastructurilor civile. Preşedintele rus a precizat anterior că intenţionează să „analizeze” această propunere, „poate în mod bilateral”, acuzând Ucraina că adăpostește ținte militare în instalații civile.
În weekendul de Paște, cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea unui armistiţiu de Paşte, iar aliaţi ai Kievului, cum ar fi Franţa, au descris aceasta drept o „operaţiune de marketing” a Moscovei.
Între timp, armata rusă a reluat atacurile, revendicând marţi cucerirea unei mici localităţi – Suhaia Balka – în regiunea ucraineană Doneţk (est). Bombardamentele ruseşti au dus marţi la moartea unei persoane şi la rănirea altor trei în oraşul Mirnograd, conform parchetului ucrainean.
