Parlamentul a aprobat suma de zece milioane de lei pentru Programul Național de susținere și învățare a Limbii și Literaturii Române(PNSILLR), la propunerea UDMR. Proiectul va lua startul în martie 2024.
Mai exact, este vorba despre elevii care aparțin minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă și cărora li se asigură, la cerere, ca discipline de studiu, limba şi literatura maternă, istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective şi educația muzicală.
Ministerul Educației mai are la dispoziție trei săptămâni pentru a afișa unitățile școlare înscrise în programul de susținere a învățării Limbii și Literaturii Române.
Ce presupune, de fapt, Programul Național de susținere a învățării Limbii Române. Profesor: „Schimbarea abordării în predare este necesară pentru toți elevii”
Programul Național de susținere a învățării Limbii Române prevede ca elevii care aparțin minorităților naționale să participe la ore predate într-un mod interactiv, cu utilizarea mai multor materiale didactice(n.r vizuale, audio, video). Din conținutul proiectului de lege, inițiat de UDMR, nu reiese concret cum se vor desfășura orele de curs și câți profesori sunt pregătiți profesional și logistic să le sustină conform programului mai sus menționat, însă, se dorește integrarea elevilor în învățământul superior, ulterior, pe piața forței de muncă.
„Schimbarea abordării în predare şi stimularea însuşirii active a limbii române de către elevii cu altă limbi de predare, cu efecte benefice majore asupra integrării acestora în învăţământul superior din România şi a succesului lor pe piaţa forţei de muncă”, este obiectivul major al PNSILLR, potrivit amendamentului propus de UDMR.
Adela Roșu, profesor de Limba și Literatura Română, membră în comisia de desfășurare a Evaluării Naționale, a menționat, pentru oficiuldeștiri.ro, că stilul de predare ar trebui schimbat pentru toți elevii, nu doar pentru cei care fac parte din minoritățile naționale.
„În primul rând, trăim în era digitală. Este foarte greu să mai captezi atenția elevilor și să le stimulezi creativitatea prin dictarea unor comentarii, pline de cuvinte pe care copiii nici nu le pot pronunța, dar memora(…) Toți elevii au nevoie să gândească critic, analitic, să înțeleagă un text și să se exprime prin intermediul unui text. După cum s-a văzut la cele mai importante naționale, cea mai mare problemă a elevilor la Limba și Literatura Română este înțelegerea unui text. Bineînțeles, profesorii pot avea un rol major în succesul elevilor, însă, le-aș sugera celor de la Minister mai multă claritate în propriile documente, mai multă practică și mai puțină teorie, exemplul trebuie să vină, de la noi, adulții”.
Dumitra Mitulescu, profesor de Limba Română cu peste 30 de ani de experiență, susține că PNSILLR ar trebui să vizeze toți elevii, nu doar minoritățile, deoarece este nevoie de o schimbare în stilul de predare.
„Unele opere care încă se mai studiază și care sunt incluse în programa pentru examenele naționale sunt, cu părere de rău o spun, desuete pentru generația de astăzi. Trebuie să ne cunoaștem valorile, dar(…) să alegem cu adevărat „perlele” literaturii”, s-a exprimat profesoara Dumitra Mitulescu, pentru oficiuldeștiri.ro.
Aproape jumătate dintre elevii români nu înțeleg ce citesc. Zece milioane de lei pentru ca minoritățile să învețe Limba Română
Cel mai recent raport al Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA 2022), un studio făcut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și bazat pe date din 81 de țări și care evaluează sistemele de educație prin testarea cunoștințelor competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe, arată că doar puțin mai mult de jumătate dintre elevii români pot rezolva situații simple matematice, înțeleg textele de lungime medie și pot explica fenomene științifice familiare.
Un procent îngrijorător de elevi (42%) din clasele I-VIII sunt analfabeți funcțional, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație, în timp ce aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria de „minim funcțional“. Doar 11% dintre elevii români au obținut scorul „funcțional“, au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris, arată cel mai nou raport de literație, efectuat de BRIO, platforma care folosește un sistem de testare standardizată conceput în conformitate cu cele mai riguroase standarde globale de către specialiști în psihometrie.
