Pe Lacul Herăstrău din București are loc, între 12-14 iulie, o sesiune de instructaj cu plăci SUP, în cadrul evenimentului Water Fest. Astfel, dragostea față de apă este transmisă generațiilor viitoare.
Cel mai important element din viața noastră, este apa, ea trebuie respectată, iubită și protejată. George Sărluceanu, președintele Asociației Green Ties, este cel care militează pentru ape curate. Povestea Water Fest a început la Ceahlău prin 2018. „Cu foarte mari stăruințe am adus festivalul și la București pentru că este important să se întâmple și aici. Scopul nostru este să aducem tinerii cât mai aproape de apă. Consider că este cea mai bună campanie de conștientizare pentru că atâta timp cât facem educație ecologică devine foarte eficientă”, a spus George Sărluceanu la București FM.
Ediția din 2023 a fost un succes, povesteste George: „Anul trecut au venit copii care au făcut antrenamente, iar noi le-am făcut cunoștință cu sporturile de apă. Au fost foarte buni și foarte înțelegători. Mă bucur că au primit cu mare drag tot ceea ce noi le-am oferit. Au plecat de acolo îndrăgostiți de apă”.
Anul acesta Water Fest va avea loc pe Lacul Herăstrău. „De data asta suntem la limita Lacului Herăstrău cu Lacul Băneasa. Ambele lacuri merită să fie promovate, protejate și iubite. Eu am descoperit zilele astea acolo o lume absolut fantastică, de care mulți nu știu că există”.

Water Fest București pe Lacul Herăstrău: „Este o zonă spectaculoasă”
„Este o zonă spectaculoasă, ai parte de un peisaj pe care mulți dintre noi își doresc să îl vadă și străbat poate și sute de kilometri pentru a ajunge într-un astfel de loc”, mai adaugă George Sărluceanu
Printre activitățile realizate la sfârșitul acestei săptămâni se numără instructajul pentru plăcile SUP. „Plăcile au devenit celebre în ultima perioadă pentru că sunt foarte ușor de folosit și de transportat. După acest instructaj cu siguranță vor mai ieși pe apă. În general după ce le descoperi, ajungi să îți cumperi și tu echipament special”. „Pentru un tânăr obișnuit este foarte ușor de manevrat o astfel de placă, pare că nici nu o simte. Totuși, am avut și oameni mai în vârstă care au fost la instructaj și s-au îndrăgostit de plăcile SUP.”
Încă mai avem de lucru în ceea ce privește reciclatul. „Am descoperit, inclusiv pe malul Lacului Herăstrău PET-uri. Malurile Lacului Băneasa sunt pline de acestea. Nu este normal, am plecat de la Ceahlău, unde toată pădurea din jurul Lacului Bicaz este plină de deșeuri. În momentul acesta riscăm sancțiuni foarte mari din partea comunității europene”.
O soluție ar putea fi participarea la Water Fest pentru a afla cum poți proteja mediul înconjurător. „Ar trebui să vă alăturați oricărei campanii de genul acesta și să mergem împreună să scoatem din păduri, din râuri tot plasticul acela care se află deja într-un proces de degradare. Există PET-uri pe care putem să le rupem cu mâna”.
Ce nu știați despre Parcul Herăstrău
Prin urmare, dacă intenționați în acest weekend să „treceți” ăe la Water Fest, cui siguranță veți interacționa și cu Parcul Herăstrău. De unde provine numele parcului, cine l-a amenajat și l-a scos din stadiul de mlaștină? Sigur nu foarte multă lume a fost interesată nici de întrebări legate de parc, implicit de răspunsuri. „Povestea” însă merită tot interesul.
Povestea parcului Herăstrău începe spre finalul secolului al XVII-lea, în anul 1686, când pe marginea lacului este amplasat un gater (un fierăstrău mecanic, de mari dimensiuni, pentru tăiat trunchiuri de copaci). Asta se întâmpla pe când domnitorul Țării Românești era Șerban Cantacuzino. Fiind extrem de util pentru locuitorii Bucureștiului, fierăstrăul devine un punct important de interes în Capitală, aici venind toți cei care aveau nevoie să taie lemnul în scânduri.

Parcul Herăstrău a fost creat de trei arhitecți
Parcul Herăstrău a fost creat de trei arhitecți
În 1930, autoritățile Capitalei încep un ambițios proces de modernizare și urbanizare a zonei din nordul Bucureștiului, cu ajutorul inginerului Nicolae Caranfil, mintea din spatele rețelei de apă și canalizare, de electricitate și de gaze a Bucureștiului. Arhitectul-inginer a proiectat sistemul de bălți și lacuri, format din lacurile Tei, Floreasca, Băneasa și Herăstrău. Acesta din urmă a devenit astfel din mlaștină un lac, asemenea celorlalte, scopul municipalității fiind de a amenaja aici zone de relaxare și destindere pentru bucureșteni. Lucrările au fost terminate în 1937. Eforturile au fost consemnate printr-o placă comemorativă instalată la intrarea în Muzeul Satului, aflat chiar în parc.
La începutul anilor 1930, mai multe locuințe modeste și o întreprindere din zonă au fost demolate pentru a putea face loc parcului Herăstrău, care fusese proiectat de la început pentru a fi cel mai mare parc din București. Parcul a fost realizat între 1936 și 1939, fiind opera arhitecților Friedrich Rebhuhn, Ernest Pinard și Octav Doicescu, arhitect care a fost responsabil de proiectarea aleilor și spațiilor de promenadă. Forma actuală a parcului datează din anul 1951, când Herăstrăul a fost extins, reamenajat și modificat.
Parcul adăpostește o mulțime de plante și de copaci aparte, precum plopii, salciile, teii sau arțarii, cărora li se adaugă diverse grădini florale, cea mai celebră fiind Grădina Japoneză, dar și superba Insulă a Trandafirilor sau ExpoFlora, locul unde an de an se amenajează 15 hectare de decorațiuni florale.