Vrem o țară ca afară? Gradul de îndatorare al gospodăriilor din țările OCDE atinge niveluri îngrijorătoare, deși Organizația este considerată ca fiind cea mai importantă organizație economică globală ce oferă bune practici în politici economice, guvernanță publică și corporatistă. România își propune să adere la OCDE, dar pentru asta ar trebui să facă noi reforme economice al căror rezultat poate avea consecințe îndoielnice asupra condițiilor financiare ale gospodăriilor.
Vrem o țară ca afară? Datoria publică versus datoria privată
Vrem o țară ca afară? Gradul de îndatorare al gospodăriilor din țările OCDE nu este privit de instituțiile financiare internaționale ca fiind o vulnerabilitate, așa cum se spune despre nivelul datoriilor publice.
În timp ce datoriile gospodăriilor au ajuns la niveluri alarmante în țările dezvoltate, instituțiile financiare internaționale și diferitele organizații politice subliniază exclusiv problema datoriilor publice cu care se confruntă guvernele.
Dar situația datoriilor publice, în special în țările cu control suveran asupra monedei lor, este fundamental diferită de cea a datoriei private. Guvernele pot emite valută, refinanța și pot gestiona datoria publică în moduri în care gospodăriile sau întreprinderile (a doua componentă a datoriei private) nu pot.
Atunci când guvernele se împrumută, pot canaliza fonduri către investiții productive, stimulente economice sau servicii esențiale, fără riscul imediat de neplată sau de insolvență cu care se confruntă gospodăriile și companiile medii și mici.
Datoria privată, pe de altă parte, în special la niveluri extreme, prezintă riscuri imediate pentru stabilitatea economică.
Gospodăriile și întreprinderile sunt obligate să respecte obligațiile privind termenele de rambursare, sarcini împovărătoare ale dobânzilor și amenințarea falimentului.
Iar dacă datoria publică poate fi gestionată, atunci când datoria sectorului privat scapă de sub control, este amenințată stabilitatea financiară pe scară largă.
Modelul de consum bazat pe datorii creează instabilitate sistemică, deoarece atunci când gospodăriile își ating plafonul datoriei, cheltuielile scad, iar avansul economic se poate transforma în recesiune.
De cealaltă parte, datoria publică poate fi o forță stabilizatoare, folosită pentru a amortiza recesiunile economice prin finanțarea deficitelor care stimulează cererea, atunci când cheltuielile sectorului privat se prăbușesc.
Vrem o țară ca afară? Gospodăriile, grad de îndatorare ce depășește și 200%
Din cele 38 de state membre OCDE, organizație la care România vrea să adere, într-un număr de 17 țări, adică aproape jumătate din membrele Organizației, gradul de îndatorare al gospodăriilor depășea în 2022 procentul de 100%.
Este vorba de datoriile și pasivele unei gospodării, care sunt raportate la venitul net disponibil.
Mai mult decât atât, în 6 state membre OCDE gradul de îndatorare al gospodăriilor este în jur de 200%, iar în alte două a sărit de 220%.
Situația este cu atât mai paradoxală cu cât este vorba de state dezvoltate, cu economii puternice, considerate a avea un nivel ridicat de trai.
Astfel, Norvegia este ”campioana absolută”, cu un grad de îndatorare al gospodăriilor de 253%! Este urmată de Elveția, unde gospodăriile au datorii de 2,25 ori mai mari decât venitul net disponibil: grad de îndatorare de 225%!
Urmează grupul de 6 state cu nivelul gradului de îndatorare al gospodăriilor situat în apropiere de 200%: Olanda – 211%, Danemarca – 208%, Coreea de Sud – 204%, Luxemburg și Suedia, ambele cu 196%, Canada – 188%.
Un grad de îndatorare al gospodăriilor de peste 100% poate fi regăsit în țări precum: Finlanda – 150%, Marea Britanie – 147%, Franța – 127%, Japonia – 123%, Portugalia – 120%, Belgia – 116%, SUA – 110%, Irlanda – 108%, respectiv Germania, cu 100%.
României i se pun noi condiții îndoielnice
România a început procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE în 2022, termenul – țintă pentru finalizarea procesului fiind 2026, potrivit ultimelor declarații ale oficialilor români.
Procesul de aderare depinde de obținerea avizelor pozitive din partea OCDE, România având până acum 6 astfel de avize pozitive dintr-un total de 26 necesare.
Altfel spus, pe modelul aderării la Uniunea Europeană, OCDE cere statelor care vor să adere să facă o serie de reforme economice importante, pentru a se alinia la setul de valori și standarde impuse de Organizație.
Aceste reforme sunt legate de politicile de protecție a mediului, investiții în reciclare și gestionarea eficientă a deșeurilor, politici de reducere a emisiilor de carbon, evitarea supraexploatării resurselor naturale, sprijinirea dezvoltării sectorului agricol într-un mod care respectă standardele de siguranță alimentară și sustenabilitate ale OCDE, sistemul fiscal și altele.
În numele acestor reforme, OCDE a recomandat statului român în 2024 nici mai mult nici mai puțin să nu mai concesioneze perimetre noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale, din rațiuni climatice.
Gradul de îndatorare în România
Trebuie precizat că în România gradul maxim de indatorare admis la contractarea unui credit este, începând din data de 1 ianuarie 2019, de 40%, prin decizia Băncii Naționale.
Există și două excepții, și anume plafonul de 45% pentru creditele ipotecare destinate achiziționării primei locuințe, respectiv nivelul maxim de 20% pentru creditele în valută.
Înainte de intrarea în vigoare a acestei norme, instituțiile financiare din Romania puteau să stabilească singure gradul maxim de îndatorare, adică o sumă maximă din totalul veniturilor debitorului care era permisă a fi alocată pentru credite.
Anterior deciziei BNR din 2019, gradul maxim de îndatorare se ridica la 47% pentru creditele ipotecare și de 45% pentru creditele de consum, oricum mult sub gradul de îndatorare al gospodăriilor din țările OCDE, la care România trage cu ochiul în condițiile în care vrem o țară ca afară.
