Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” organizează sâmbătă, 18 mai, între orele 12.00 și 24.00, evenimentul O Noapte la Muzeul Militar Național, în cadrul programului Noaptea Muzeelor. Intrarea va fi gratuită. Ce ai de făcut?
Trebuie să te folosești de rara ocazie de a te afla într-o asemenea clădire. Plus de ocazia de a vizita expoziții speciale în această noapte, aici.
La sediul central din București, iubitorii de cultură vor putea vizita expoziția permanentă cu tematică istorică și trei expoziții temporare: „100 de ani – 100 de obiecte”, „România – NATO. 20 de ani” și Exponatul lunii Mai „Pistolul care a salvat o viață”. Totodată, Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale va susține o serie de miniconcerte cu muzică de fanfară, marșuri militare îndrăgite și muzică de promenadă. Care îi vor purta pe vizitatori în atmosfera veacurilor trecute.
La activitate vor lua parte, ca în fiecare an, reprezentanți ai asociațiilor de reconstituire istorico-militară. Care vor face, începând cu ora 16.00, demonstrații și prezentări legate de istoria purtătorilor de arme români, de-a lungul epocilor istorice.

Porți deschise la Muzeul Militar
De asemenea, trei dintre filialele instituției de cultură – din Cluj-Napoca, Constanța și Iași, vor avea porțile deschise pentru O Noapte la Muzeul Militar Național, în intervalul orar 14.00 – 24.00.
La Cluj, de la ora 18.00, va avea loc și un concert al fanfarei Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. La Constanța, între orele 15.00 și 16.30, grupul de copii „Techira”, format din elevi ai Liceului Teoretic „Emil Racoviță” din Techirghiol, va susține un concert de ukulele, iar pe tot parcursul evenimentului atmosfera va fi animată de prezentarea de uniforme și echipament din diverse epoci istorice.
Filiala Iași va prezenta expoziția pe tema istoriei fenomenului militar modern din Moldova ultimilor 200 de ani și o trecere, la lumina reflectoarelor, prin istoria artileriei române din ultimul secol.
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” este una din cele mai vechi și prestigioase instituții de acest fel din țară, înființată în anul 1923. Are cinci filiale în țară (Constanța, Bacău, Oradea, Iași, Cluj) unde sunt expuse piese de patrimoniu din colecțiile de armament, uniforme, decorații, documente, fotografii etc., legate de istoria și specificul zonelor geografice în care acestea se află.

Ce nu știați despre Muzel Militar Național din București
În anul 1906 a fost organizată la București o impozantă expoziție națională prilejuită de împlinirea a 40 de ani de la urcarea pe tron a principelui, viitor rege, Carol I. Cu această ocazie, în parcul ce îi poartă numele, au fost construite clădiri impunătoare care au adăpostit expoziția. Exponatele adunate în Muzeul Artileriei de la Arsenalul Armatei au reprezentat partea istorică a secțiunii militare, în care s-a dorit prezentarea materialului militar, puterea armată și întâmplările cele mai însemnate din istoria trecutului. Mai ales evenimentele din ultimul război pentru neatârnarea națională.
Imediat după Expoziția națională din anul 1906, mai multe inițiative solicitau înființarea unui muzeu național, ca instituție reprezentativă a armatei, cu rol distinct în educarea și instruirea publicului. La 19 ianuarie 1914, maiorul Radu R. Rosetti a trimis Ministerului de Război un Raport documentat prin care propunea înființarea unei secții militare pe lângă Muzeul Național. Care se construia pe Șoseaua Kisseleff.
Ca urmare a susținerii pe care acest proiect a avut-o din parte conducerii ministerului, prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914 s-a hotărât ca la Muzeul Național să se înființeze secția militară în care se vor expune obiectele atingătoare de istoria militară a neamului. La fondul inițial, între anii 1915 și 1916 s-au adăugat numeroase exponate obținute prin donație. Cum ar fi colecția de armament și proiectile oferită de generalul Alexandru Tell sau drapelele batalioanelor de gardă civică din Galați.
Izbucnirea Primului Război Mondial a reprezentat, pentru nou înființata secție militară, un adevărat dezastru, deoarece s-a dovedit că întreaga muncă depusă până atunci a fost zadarnică.
Regele Ferdinand I a semnat Înaltul Decret Nr. 6064
În ciuda dificultăților întâmpinate, Ministerul de Război a numit o comisie formată din 6 ofițeri, sub îndrumarea colonelului Constantin Ștefănescu-Amza, care avea sarcina să amenajeze partea militară a expoziției Ligii Culturale. La 6 iulie 1919, în prezența regelui Ferdinand I și a reginei Maria, s-a deschis această expoziție care, în secțiunea militară, prezenta capturi din Primul Război Mondial. Dar și câteva piese din Arsenalul Armatei care au scăpat de urgiile vremii.
La 15 august 1919, expoziția Ligii Culturale și-a închis porțile, însă secțiunea militară a avut un succes deosebit, motiv pentru care generalul Ion Rășcanu, ministrul de Război, a hotărât înființarea muzeului militar. La sfârșitul aceluiași an, Ministerul de Domenii a cedat către Muzeul Militar, pe o perioadă de trei ani, Palatul Artelor din Parcul Carol. Iiar colonelul Constantin Ștefănescu-Amza a fost numit directorul nou înființatei instituții de cultură militară.
Perioada 1920-1923 a fost caracterizată prin eforturile susținute de a aduna, selecta și cataloga obiectele, precum și prin îmbogățirea fondului inițial prin achiziții dar, mai ales, prin donații. Regele Ferdinand I a semnat Înaltul Decret Nr. 6064 din 18 decembrie 1923 prin care Secția Militară, înființată prin Î.D. No. 1789 din 22 aprilie 1914, pe lângă muzeul național, se transformă în muzeul militar național. A cărui organizare a început în anul 1919, în localul cedat ministerului de războiu prin Î.D. No. 4836/919.
În anul următor, au fost deschise, în mod oficial, porțile Muzeului Militar Național și s-a redactat primul regulament provizoriu de funcționare care, după ce a fost modificat parțial în anul 1925, a fost adoptat, în mod definitiv, prin Î.D. Nr. 1307/1928.

Ministerul Apărării Naționale a dat ordin de demolare a clădirilor muzeului
Din păcate, însă, istoria Muzeului Militar Național s-a aflat sub semnul marilor ghinioane, generate de calamități naturale sau de subiectivismul mutării dintr-o locație în alta. Astfel, din cauza descărcărilor electrice, în dimineața zilei de 15 iunie 1938, s-a declanșat un puternic incendiu. În care au ars o mare parte din clădirea centrală, dar și unele colecții deosebit de importante. În aceste condiții, muzeul a fost închis, fiind necesari 19 ani până când instituția a fost pusă, din nou, la dispoziția publicului.
În primăvara anului 1939 au început lucrările pentru restaurarea sediului, dar la 9 noiembrie 1940 a avut loc un cutremur de mare intensitate care, la rândul său, a afectat structura de rezistență a clădirilor. Reconstrucția muzeului s-a încheiat la jumătatea anului 1942, în plin război, dar consiliul de conducere a hotărât că nu este oportună aranjarea obiectelor de muzeu, până ce nu se va clarifica situația internațională. Deoarece evacuarea obiectelor trena, la 5 mai 1943, Ministerul Apărării Naționale a dat ordin de demolare a clădirilor muzeului, precum și a celorlalte anexe.
Oficial, s-a motivat că, în acel loc, urma să se ridice un important complex arhitectonic, care ar fi trebuit să cuprindă și Muzeul Militar Național. În fapt, se pare că adevărata cauză a demolării trebuie căutată în intenția germanilor de a lichida tot ce amintea de Primul Război Mondial și putea întreține o atmosferă antigermană.
Abia la 15 septembrie 1950 s-a dat în folosința muzeului clădirea Societății sportive Înaintede pe Calea Șerban-Vodă nr. 213-217 și s-a încercat reorganizarea instituției conform orientărilor politice din acea vreme.

Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică ,,Regele Ferdinand I”.
Reorganizat conform ideologiei comuniste, muzeul s-a redeschis la 9 mai 1957 sub titulatura de Muzeul Militar Central. La scurt timp, însă, muzeul a fost mutat din nou, de data aceasta în clădirile fostei Școli de Infanterie și Cavalerie din București situată pe Dealul Spirii, mai exact pe strada Izvor nr. 137. În anul 1972 muzeul a fost închis pentru reamenajare, fiind redeschis la 3 martie 1975, într-o nouă concepție.
Între anii 1984-1985, lucrările de la Centrul civic și actualul Palat al Parlamentului s-au apropiat de locul de dispunere al muzeului, motiv pentru care autoritățile au hotărât mutarea instituției și demolarea clădirilor de pe Dealul Spirii. La sfârșitul anului 1986, muzeul a fost mutat în fosta cazarmă a Regimentului IV Ilfov nr. 21, construită în anul 1898. Clădirile, în care se află dispus și astăzi Muzeului Militar Național, sunt pe strada Mircea Vulcănescu nr. 125-127, fostă strada Ștefan Furtună.
S-a redeschis la 23 octombrie 1988, într-o expunere modernă, pe o suprafață de 22150 metri pătrați, formată din patru clădiri, cu un număr total de nouă etaje și un parc exterior de tehnică (artilerie, blindate, autovehicule, aviație și marină).
În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit Nr. D.R. 1210 din 29.03.2006 și Rezoluția ministrului Apărării Naționale, Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică ,,Regele Ferdinand I”.
Citiți și: Muzeul Antipa prezintă emoții românești și viață sălbatică!