Vladimir Putin și Olaf Scholz au avut vineri, 15 noiembrie, o discuție telefonică de 60 de minute. Cei doi lideri nu și-au mai vorbit din 2022, de la începutul agresiunii din Ucraina.
Liderul de la Kremlin i-a spus interlocutorului său că orice negocieri de pace între Moscova și Kiev trebuie să înceapă cu realitățile teritoriale.
În ce condiții s-ar așeza Vladimir Putin la masa negocierilor pentru pace
Conform declarației lui Vladimir Putin, Volodimir Zelenski ar trebui să cedeze teritoriile cucerite în prezent de armata Rusiei. „Potențiale acorduri trebuie să țină cont de interesele Federației Ruse în ceea ce privește securitatea. Să se bazeze pe noile realități teritoriale. Și, mai ales, să abordeze cauzele profunde ale conflictului”,se arată în comunicatul emis de administrația de la Kremlin.
Olaf Scholz este cel care ar fi inițiat dialogul. Principalul subiect de pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri a constat în situația războiului din Ucraina.
„A avut loc un schimb de opinii detaliat și franc asupra situației din Ucraina”, a adăugat Kremlinul. Cancelarul Germaniei a reiterat poziția statelor occidentale care solicită la unison retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
Liderul de la Kremlin nu renunță la pretențiile teritoriale
Olaf Scholz a cerut Moscovei să „dea dovadă de voința de începe negocieri cu Ucraina în vederea unei păci juste și durabile”. După care, diplomatul german a subliniat sprijinul neclintit al statelor europene față de Ucraina. Anterior discuției purtate cu Vladimir Putin, Olaf Scholz a vorbit și cu Volodimir Zelenski căruia i-a transmis că solicitările Ucrainei sunt primordiale în eventualitatea unei negocieri de pace.
Vladimir Putin a sistat dialogul cu majoritatea liderilor occidentali după ce Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni economice masive regimului de la Kremlin ca urmare a invaziei Federației Ruse în Ucraina.
Cu toate acestea, discuția de vineri între Olaf Scholz și Vladimir Putin are loc într-un context dificil pentru Ucraina, care intră în cea de-a treia iarnă de război cu avarii mari la infrastructura sa energetică, potrivit AFP.
