USA au inventat moda ajutoarelor prin USAID, au urmat UE prin PNRR și chinezii prin One Belt, One Road.
Dar ce sunt acestea in realitate până la urma, pentru ca toată lumea se bate pe ele, fiecare dintre ele oferă multe avantaje inițial și teoretic și sumele vehiculate de către fiecare dintre ele sunt fabuloase dar în realitate situația este alta ? Să analizăm întâi pe fiecare dintre ele pe baza datelor publice.
USAID vehiculul democrației americane?USAID sau Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) înființată în 1961 de JFKenedy este o agenție a guvernului Statelor Unite responsabilă pentru administrarea ajutorului extern civil și a asistenței pentru dezvoltare fiind sub “autoritatea directă și îndrumarea politică a secretarului de stat”
Cu plăți de 23 miliarde usd in 2001 a fost una din cele mai mari agenții din lume acționând în peste 100 de țări. Partea “delicată” este ca de obicei cea financiară pentru ca USAID furnizează numerar ONG-urilor locale și internaționale care, la rândul lor, oferă asistență tehnică în țările în curs de dezvoltare. Deși USAID a acordat anterior împrumuturi, toată asistența financiară este acum oferită sub formă de granturi nerambursabile, adică forma cea mai ușoară și mai greu de urmărit fiscal după acordarea șpăgilor. Practic prin intermediul ei, USA și-a finanțat pe de o parte economia proprie prin exportul produselor proprii achitate de statul american și a obținut avantaje directe prin condiționări ale ajutoarelor acordate.
Citește și: Manualul de cum să anulăm alegerile
How much cost that dogy from the window?
De la scopuri nobile în teorie la crunta realitate mizeră este un drum scurt, drum al amestecului în treburile interne ale fiecărui stat în numele democrației proprii și bineînțeles al intereselor politice și economice. Astfel USAID a fost găsită responsabilă si de scandalul din Cuba din 2009 pentru distribuirea de echipamente prin satelit pentru oferirea accesului cubanezilor la internet în vederea schimbării regimului politic. În acest caz USAID a derulat un program de mai multe milioane de dolari, deghizat în ajutor umanitar și menit să incite la rebeliune în Cuba. Programul a constat în două operațiuni: una pentru a înființa o rețea socială anti-regim numită ZunZuneo, iar cealaltă pentru a atrage potențiali dizidenți contactați de agenți sub acoperire care se dau drept turiști și lucrători umanitari. Nu vi se pare cunoscut modelul cu ceva si de pe la noi?
USAID sau mână de lucru pentru CIA
Organizația, umanitară în teorie, a fost găsită vinovată, cu ajutorul presei vestice bineînțeles, de acțiuni antistatale, cazurile din Cuba și America de Sud, ale copiilor panamezi, instruirea poliției străine în metode de contrainsurgență (inclusiv tehnici de tortură), Implicarea în sterilizările forțate din Peru etc etc etc
În anul fiscal 2022, costul furnizării asistenței USAID includea “cheltuielile operaționale” ale agenției de 1,97 miliarde de dolari și costurile programului de “asistență economică bilaterală” de 25,01 miliarde de dolari (dintre care marea majoritate au fost administrate de USAID)
În atari condiții se pun evident problemele următoare:
– cât anume din banii dați în cash, ca șpagă evident, se vor fi întors în buzunarele angajaților și intermediarilor,
– ce salarii se plateau angajaților
– care era “return of investiment” -ul real al guvernului american pe fondul politicii generale democrate denumite “politically correct”
Secretarul de stat Rubio dixit in personam: “Din păcate, USAID s-a abătut de la misiunea sa inițială cu mult timp în urmă. Ca urmare, câștigurile au fost prea puține și costurile au fost prea mari.”
Aceste chestiuni au fost bine punctate de Trump și Rubio în deciziile lor de a închide șandramaua devenită apanaj democrat, deoarece analiza cost/profit arată cat este de falimentar conceptul fondat de un democrat, JFK, și ca USAID a fost transformată în pușculiță și căpușată de democrați (ca și la noi angajații la stat). Practic în urma măsurilor republicane ale lui Trump, Musk și Rubio ce au anulat s-au închis peste 5.200 de contracte, 83% din programe, și majoritatea angajaților au fost trimiși în concediu administrativ s-a pus punct afacerii proaste pentru contribuabilii americani.
Lor le-a răspuns Jim Himes, cel mai important democrat din Comisia de Informații a Camerei Reprezentanților, care a declarat ca exemplu a ceea ce el a văzut ca fiind o reducere bruscă și iresponsabilă a costurilor: “Datorită DOGE, oamenii pe care i-am plătit pentru a-i păzi pe cei mai vicioși teroriști ISIS din lume în Siria au părăsit locul de muncă”.
PNRR-ul sau scamatoria UE
Cum nici europenii nu se puteau lăsa mai prejos au inventat șmecheria cu PNRR în care valoarea totală este de 28.5 miliarde euro, are granturi de 14.9 miliarde de euro și împrumuturi de restul
Din afacerea UE se preconizează – deci nimic sigur!- că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde EUR, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR. Din aceste sume fabuloase, și pe hârtie, doar investițiile în digitalizarea
– administrației publice sunt de 1,4 miliarde euro
– sistemului public de sănătate 442 milioane de euro
– educației 1,16 miliarde euro
Plata primei transei de a 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, reprezinta echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Plata de prefinanțare era destinată demararii implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în PNRR și a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operațiuni de împrumut, atenție nu bani moca ci împrumutati cu dobândă, derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU.
Dacă ne aducem aminte desantata campanie de imagine legată de aprobarea PNRR-ului datorită lui KWJ și o asezonăm cu tăierile UE de sume încă din start dar și cu scandalul modului în care USR și-a luat contracte de consultanță pe firmele de partid uitând să aloce un leu măcar agriculturii vom vedea partea reală a afacerii UE, ale căror țări precum Franța văd agricultura românească ca fiind principalul lor adversar.
Dacă ar fi să raportăm fabuloasele sume la prețurile de azi de la noi ar trebui să avem dotări școlare de nici Harvardul nu le are, sistem de sănătate care să fie numărul 1 în lumea medicală iar administrația publică să funcționeze cu o mână de oameni în locul milionului de angajați de astăzi!
Dar toate sunt pe hârtii, în show-uri tv de campanie, filme și prezentări media dar în practica nu este NIMIC și contribuabilul român plătește de se rupe până la patra generație după el DEGEABA!
One Belt,One Road sau noul Drum al Mătăsii
Din marea ecuație globală de astăzi China nu putea lipsi, așa ca grație marelui Xi a fost creat și pus in practica acest concept revoluționar și unic. Proiectul este considerat de către toți analiștii geopolitici, economici și militari, ca fiind cea mai mare investiție a unei mari puteri de la Planul Marshall american de după WWII și până astăzi
Ca mărime proiectul acoperă 154 de țări afiliate lui (fără China) și a fost finanțat inițial cu un capital de pornire de 40 de miliarde de dolari și 100 de miliarde de yuani chinezești. Pentru a înțelege mărimea proiectului Banca Națională a Chinei a alocat intre 2015 si 2020 suma de 185,1 miliarde pentru el. Din toate analizele independente a împrumuturilor cu care s-a finanțat proiectul rezultă ca țările beneficiare au câștigat major deoarece aceste împrumuturi au făcut ca alte forme de finanțare de pe piața obligațiunilor să fie mai scumpe pentru țara debitoare. Adică bani mulți, cu dobânzi mici și beneficii imense pentru participanții la proiect. Scandalul prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad realizat în cadrul acestui proiect, dar după proiecte tehnice făcute după standardele valabile în Serbia, lucrări verificate și recepționate de guvernul sârb, este considerat de mulți a fi parte din planurile UE anterioare crizei tarifelor declanșate de administrația Trump. Tot din acele planuri de blocare a proiectului chinezesc făcea parte, de exemplu, scoaterea de la licitațiile pentru rețelele 5 g a gigantului Huawei
Trump, în fața acestui proiect global, nu a avut decât câteva arme la îndemână și anume:
– amenințarea cu preluarea în forță a Canalului Panama, controlat până acum de o firma chineză. Amenințarea a trecut pentru ca panamezii au cedat imediat și au reziliat contractul cu chinezii, au făcut unul cu USA prin care au asigurat exclusivitate americană și le-au dat și un port pentru a face baza navala
– declanșarea războiului global al tarifelor mai ales împotriva Chinei și în subsidiar a țărilor din proiectul chinezesc
– încercarea de preluare prin cumpărare sau chiar în forță a Groenlandei ca măsură vitală de asigurare a pământurilor tare necesare
– negocierea cu Rusia lui Putin pentru împiedicarea alianței bilaterale ruso-chineze și celei din BRICS, care deja au trimis la topit tiparnița de dolari a Trezoreriei americane prin scoaterea dolarului din tranzacțiile petroliere
Bine și noi unde să stăm?
Un banc spus mie de către viceprimarita Bruxellesui în anul 1996, în chiar interiorul Primăriei orașului Bruxelles acolo unde fusesem invitat împreună cu câinele meu, celebrul ciobănesc romanesc mioritic pe nume Ursu, ca să sărbătorim Ziua Națională a României zicea așa: în prima zi de școală în Belgia diriginta intra în clasă și spune:
– Flamanzii să stea în băncile din dreapta iar valonii în cele din stanga.
Câțiva copii rămân însă pe loc și o întreabă:
– Bine dar noi belgienii unde să stăm?
Am descris și analizat cele trei mari proiecte pentru a înțelege cu toții dincolo de vopselele, etichetele, etc aplicate lor ce sunt si ce vrea mușchii lor în realitate.
În acest caz exemplul recent rostogolit pe toate canalele de către bloggerul TikTok (rețea cu proprietari chinezi, supusă embargoului american, controlată pentru România din Europa, cu un număr de membri mai mare de act Facebook-ul american, etc) BobbyD – pe care nu îl cunosc și în plus nu am nici cont acolo, spune cam ce lideri am avut până acum!
Bloggerul arată ca pentru un împrumut mic dar de Banca Mondială și restituit rapid și fără penalități, guvernul României a semnat în 1997 un acord pentru douăzeci de ani, prin care România se obliga să nu dețină rezerve de grâu pentru o perioadă mai mare de douăzeci de ani!!! Și în baza acestui acord prin anul 2000 ministrului agriculturii de atunci, Muresan, i s-a făcut dosar penal pentru încercarea de achiziții la rezervele de stat de grâu, ulei etc
