Ursula von der Leyen rămâne în fruntea Comisiei Europene. Parlamentul European a votat-o azi pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.
Șefa executivului comunitar a obținut o majoritate clară, 401 voturi, față de minimum 360 necesare, într-o ședință care a fost marcată de scandalul provocat de Diana Șoșoacă, eurodeputata română fiind evacuată din sală.
Înaintea începerii procedurii, Parlamentul European a respins o propunere a grupului Stângii de amânare a votului privind candidatura Ursulei von der Leyen, invocând anunţul din ajun al Curţii de Justiţie a UE (CJUE) conform căruia aceasta a constatat nereguli legate de transparenţa contractelor încheiate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-COVID-19.
Ursula von der Leyen a promis că, dacă va câştiga un al doilea mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene, nu va slăbi eforturile Europei de a face faţă schimbărilor climatice, într-un demers care subliniază că vrea să obţină sprijinul Verzilor de voturile cărora ar putea avea nevoie pentru a-şi securiza realegerea.
Ursula von der Leyen și Green Deal
Într-un document în care îşi prezintă planurile pentru un nou mandat, înainte ca Parlamentul European să voteze alegerea sau respingerea sa, von der Leyen s-a angajat să propună noi politici climatice, inclusiv un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic al Uniunii Europene de a reduce cu 90% emisiile gazelor cu efect de seră până în 2040.
“Trebuie să menţinem şi vom menţine cursul în ceea ce priveşte obiectivele stabilite în Acordul verde european (Green Deal)”, se arată în document, referindu-se la pachetul de politici climatice pe care von der Leyen l-a transformat în misiunea principală a primilor săi cinci ani de mandat. Următoarea Comisie a UE, dacă va fi condusă tot de von der Leyen, va continua politicile existente ale UE de reducere a emisiilor de CO2 şi va propune noi măsuri pentru a ajuta industriile europene să rămână competitive în timp ce investesc în reducerea emisiilor – un “acord industrial curat” pe care von der Leyen s-a angajat să îl realizeze în primele 100 de zile ale mandatului său.
Angajamentele favorabile climei sunt de natură să o ajute pe von der Leyen să obţină voturi din partea deputaţilor europeni ecologişti joi, când Parlamentul European va vota dacă îi acordă un al doilea mandat de cinci ani.
Ursula von der Leyen supusă la presiuni
Von der Leyen a fost supusă unor presiuni din partea unor legislatori europeni pentru a slăbi anumite părţi ale agendei ecologice a Europei – au fost inclusiv membri ai propriului său grup de centru-dreapta, Partidul Popular European, care i-au cerut asta. Totuşi, accentul pus de document pe sprijinirea industriilor să rămână competitive ar putea contribui la menţinerea voturilor în rândul colegilor săi conservatori.
Pe de altă parte, von der Leyen arată în document că intenţionează să menţină controversata politică a UE de interzicere din 2035 a vânzărilor de maşini noi care emit CO2 – un obiectiv despre care documentul spune că “creează previzibilitate pentru investitori şi producători”.
Cu toate acestea, o viitoare revizuire a politicii va fi utilizată pentru a confirma dacă maşinile care funcţionează cu e-fuels pot fi luate în considerare pentru atingerea obiectivului. (E-fuels sau electro-combustibilii sunt combustibili sintetici lichizi, obţinuţi în laborator, dintr-un amestec de CO2 şi hidrogen. Nu au nicio legătură cu petrolul). Parlamentarii PPE au cerut asigurări cu privire la aceşti combustibili, pentru care unii producători doresc să dezvolte o piaţă, deoarece pot fi utilizaţi în autovehicule cu motor cu combustie convenţională.
Comisia Europeană va propune un Fond european
Von der Leyen a promis, de asemenea, un plan pentru a ajuta ţările să se adapteze la agravarea schimbărilor climatice, care declanşează secete severe şi incendii mortale în ţările UE, mai ales în Spania, Italia şi Grecia.
Comisia Europeană va propune un Fond european pentru competitivitate ca parte a următorului buget pe termen lung al blocului european, pentru a investi în tehnologii strategice europene precum inteligenţa artificială, industria curată şi biotehnologia, a declarat şefa Comisiei.
Fondul va face parte din propunerile pentru următorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. În planurile pentru următorii cinci ani, Ursula von der Leyen a declarat că Fondul european pentru competitivitate va sprijini proiecte importante de interes comun.
“Fondul european pentru competitivitate va sprijini proiectele importante de interes comun (IPCEI), astfel încât Europa să îşi poată folosi forţa colectivă pentru a investi împreună în proiecte comune ambiţioase – aşa cum s-a făcut deja la o scară mai mică cu bateriile, hidrogenul şi microelectronica”, a arătat Ursula von der Leyen. “Se va asigura că folosim puterea bugetului nostru pentru a mobiliza şi a reduce riscul investiţiilor private în obiectivele noastre comune”, a declarat von der Leyen în documentul publicat cu puţin timp înainte de votul din Parlamentul European.
Ce a promis pentru realegere
“Voi face ca IPCEI să fie mai simple şi mai rapid de finanţat şi de demarat. Primul set nou de proiecte comune va fi propus la începutul anului 2025”, a precizat ea. De asemenea, în documentul de 31 de pagini în care îşi expune viziunea, Ursula von der Leyen pledează în favoarea proiectelor comune de apărare ale UE, cum ar fi un scut aerian european. Propune, de asemenea, reorganizarea gestionării frontierelor UE, consolidarea agenţiilor Frontex şi Europol şi triplarea numărului de poliţişti europeni de frontieră şi de coastă la 30 000. “Nu vom manifesta toleranţă faţă de cei care ameninţă securitatea frontierelor noastre şi a cetăţenilor noştri prin atacuri hibride”, a spus ea.
De asemenea, Von der Leyen a adăugat, înainte de vot, că dacă va fi realeasă, va numi comisari responsabili cu apărarea, extinderea UE şi relaţiile din Mediterana.
Ursula von der Leyen promite să nu slăbească politicile ecologice ale blocului european. Potrivit unora dintre analiști, nu știm încă dacă e cazul să ne îngrijorăm.
Citiți și: Cine nu o mai vrea pe Ursula von der Leyen șef la Comisia Europeană
