În timp ce rachetele zboară, Uniunea Europeană și-a formulat propriul răspuns la noua criză provocată de rebelii Houthi în Marea Roșie, situație poziționată mult dincolo de granițele israeliene și palestiniene, dar legată de conflictul din Gaza.
Uniunea Europeană pregătește o nouă misiune maritimă pentru a proteja navele – și, odată cu ele, interesele comerciale ale blocului comunitar – într-o regiune vitală din punct de vedere strategic. Analiștii avertizează că riscul unei escaladări periculoase în ceea ce privește descurajarea militanților Houthi este ridicat, iar UE trebuie să acționeze cu atenție.
De ce a luat Uniunea Europeană în considerare o misiune în Marea Roșie
Timp de câteva săptămâni, rebelii Houthi, care controlează zone întinse din nordul și vestul Yemenului, au atacat nave comerciale în Marea Roșie, unul dintre cele mai aglomerate noduri de transport maritim din lume, care leagă Marea Arabiei de Marea Mediterană prin Canalul Suez.
Costurile de transport maritim din China către Europa s-au triplat deja, ceea ce va duce la creșterea prețurilor de consum, potrivit EU Observer. Astfel, impactul acestei situații asupra economiilor europene și israeliene va fi semnificativ. De asemenea, pagubele economice ale Egiptului sunt deja serioase și se adaugă la o criză financiară profundă care a distrus finanțele țării și care ar putea destabiliza statul egiptean în cazul în care nu se găsește o soluție.
Grupul terorist aliat cu Iranul și-a început atacurile în urma ofensivei militare a Israelului în Gaza, ea însăși un răspuns la atacurile din 7 octombrie ale grupării teroriste Hamas în sudul Israelului. Gruparea Houthi afirmă că atacurile lor sunt o dovadă de solidaritate cu palestinienii supuși bombardamentelor israeliene și că vizează navele care au legături directe sau indirecte cu Israelul.
Uniunea Europeană, împreună cu alte puteri mondiale, a declarat că atacul asupra navelor comerciale este ilegal. Aproximativ 40% din comerțul european cu Asia și Orientul Mijlociu trece prin aceste ape, iar multe nave au fost nevoite să se reorienteze până în sudul Africii, ceea ce a provocat întârzieri semnificative și costisitoare.
Ce are de gând să facă Uniunea Europeană în Marea Roșie
În ultimele săptămâni au fost propuse diverse răspunsuri la această situație, dar ideea de bază este de a trimite nave de război pentru a patrula în regiune. Serviciul European de Acțiune Externă – serviciul diplomatic extern al blocului comunitar – a propus trimiterea a cel puțin trei nave, potrivit mai multor instituții media care citează un document intern al UE.
Vorbind sub protecția anonimatului după discuțiile inițiale, o sursă diplomatică a declarat pentru DW că opțiunea preferată de europeni pare să fie reapropierea unei operațiuni existente conduse de Franța, Agenor, care monitorizează Strâmtoarea Ormuz din apropiere.
Opt țări ale UE sunt deja implicate în această operațiune ca parte a unei misiuni mai largi numite EMASoH (European Maritime Awarness in the Strait of Hormuz), care „intenționează să dezamorseze tensiunile și să contribuie la un mediu de navigație sigur”.
Miercuri, ministrul italian de externe Antonio Tajani a părut să confirme planul. Cea mai simplă soluție ar fi extinderea Agenor în Marea Roșie, a declarat acesta. „Cred că până și Serviciul de Acțiune Externă al Uniunii Europene este destul de favorabil acestei ipoteze”, a declarat Tajani în comentarii citate de agenția de presă Reuters.
Tot miercuri, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat presei locale că țara sa ar putea pune la dispoziție o fregată pentru misiunea UE. „Încă analizăm acest lucru, dar vom discuta și cu Camera inferioară a Parlamentului”, a declarat ea pentru postul de televiziune BNR.
În ultimele săptămâni, mai multe state, în special Spania, au evitat ofertele SUA de intervenție comună. Multe state membre ale UE se tem de o escaladare periculoasă într-o regiune aflată deja pe muchie de cuțit. Loviturile americane și britanice împotriva unor situri houthi de vinerea trecută, de exemplu, au stârnit un răspuns timid din partea UE.
SUA au declarat că au primit asistență practică doar din partea olandezilor, care depind de transport maritim. Germania și Danemarca și-ar fi oferit sprijinul într-o declarație scrisă. Spania, care este guvernată de o coaliție de stânga, a precizat că nu va participa la misiunea UE în Marea Roșie. Deși misiunile militare ale UE trebuie aprobate în unanimitate, statele membre se pot abține de la participarea la operațiuni.
„Fiecare țară trebuie să dea explicații pentru acțiunile sale. Spania va fi întotdeauna angajată în favoarea păcii și a dialogului”, a declarat săptămâna trecută ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, în fața reporterilor la Madrid, potrivit agenției de presă AFP.

Borell: Vom lansa o misiune a Uniunii Europene în Marea Roşie
În cele din urmă, la propunerea Franţei, Italiei și Germaniei, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare în Marea Roșie. ”Am convenit, în principiu, în legătură cu lansarea unei misiuni a Uniunii Europene în Marea Roşie”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. O dată exactă a lansării acestei operațiuni va fi stabilită în perioada ce urmează, potrivit Știrile ProTV.
Totodată, Joseph Borell a recunoscut cu această ocazie că se gândește la o soluție cu două state pentru obținerea unei păci durabile în regiune. ”Nu cred că mai trebuie să vorbim în general despre procesul de pace din Orientul Mijlociu şi sunt de părere că ar trebui să începem să discutăm în mod specific despre procesul de implementare a soluţiei cu două state”, a transmis el.
„Pacea este un termen general, toată lumea este pentru pace, nimeni nu spune că este împotriva păcii. Nu trebuie să vorbim despre pace în general, ci despre pace via un proces specific. În opinia noastră, ar trebui să nu mai vorbim despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, ci specific despre soluţia cu două state. Asta încercăm să obţinem, dar nu toţi sunt de acord cu asta, unii sunt pentru, alţii împotrivă”, a mai explicat Borrell.
”Numeroase state membre şi-au reafirmat poziţiile referitoare la un acord definitiv pe baza soluţiei cu două state, dar nu am discutat doar despre acest lucru. Am discutat despre situaţia din Fâşia Gaza, despre ajutorul umanitar şi despre obstacolele în calea acestuia, deci am vorbit despre toate problemele din Orientul Mijlociu”, a mai transmis şeful diplomaţiei europene.