Uniunea Europeană lasă România fără industrie! Când vine vorba de reducerea emisiilor de CO2 din zona industrială, exprimată în tone, țara noastră joacă în ligă cu marile puteri economice ale Europei: Rusia, Ucraina, Germania sau Marea Britanie. Iar reducerea procentuală în perioada 1990 – 2022 este dublă față de media UE.
Uniunea Europeană lasă România fără industrie! ”Depășirea cincinalului în patru ani și jumătate”
Uniunea Europeană lasă România fără industrie, în urma implementării programului Green Deal, ce vizează tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic.
Politicienii din România au fost primii care să ridice două degețele în fața Bruxellesului, pentru a ieși la tablă și a se lăuda cu punerea pe butuci a economiei naționale, industria prelucrătorare din România aflându-se de ani buni pe o puternică tendință de regres, accentuată de implementarea reformelor cerute în PNRR.
Astfel, România și-a redus emisiile de CO2 din zona industrială, în perioada 1990 – 2022, cu procent de 58%, de la 176,5 milioane tone la 73,5 milioane tone, potrivit statisticilor Our World in Data.
Este vorba doar de emisiile provenite din sectorul industrial și din zona combustibililor fosili, fără a fi incluse și schimbările provenite din sectorul agricol.
Pentru comparație, emisiile de CO2 au scăzut în aceeași perioadă la nivelul Uniunii Europene cu 29%, adică un procent ce reprezintă exact jumătatea celui consemnat în dreptul României.
Și se pare că nu este de ajuns, declarațiile făcute de la cel mai înalt nivel și angajamentele oficiale ale României prevăd reducerea și mai puternică a nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a se ajunge la neutralitate climatică.
Practic, autoritățile române sunt angajate neabătute pe calea dezindustrializării, în condițiile în care tocmai lipsa producției interne este principala vulnerabilitate a economiei naționale, care generează deficitul comercial, deficitul de cont curent și celelalte dezechilibre macroeconomice.
”Între anii 1990 şi 2019, ţara noastră şi-a redus intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de PIB cu 77%, o rată mai mare decât dublul mediei globale”, a declarat președintele Klaus Iohannis în 2021, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).
În 2023, președintele Iohannis a plusat, declarând că ”România, comparativ cu 1990, şi-a redus emisiile cu peste două treimi şi îşi propune să atingă o reducere de aproximativ 80% până în 2030”.
Iar în a doua versiune actualizată a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030, România se angajează la ”reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice (emisii zero net) înainte de 2045”.
Uniunea Europeană lasă România fără industrie! Procentual, ne depășesc balticii
Țara noastră a înregistrat cea mai mare reducere procentuală a emisiilor de CO2 din zona industrială la nivelul Uniunii Europene, exceptând țările baltice.
Astfel, Estonia iese în evidență cu o scădere în aceeași perioadă de 72%, de 36,9 milioane de tone CO2 la 10,3 milioane tone, cel mai mare declin procentual din UE.
Urmează Letonia și Lituania, cu procente asemănătoare: minus 66% (de la 19,7 milioane tone CO2 la 6,6 milioane tone) și minus 65% (de la 35,7 milioane tone CO2 la 12,7 milioane tone).
În Uniunea Europeană, alte reduceri procentuale semnificative au înregistrat Danemarca, minus 46% (minus 24,4 milioane tone), Slovacia, cu minus 44% (minus 27,3 milioane tone), Cehia, Bulgaria și Ungaria, toate cu minus 40% (minus 66,2 milioane tone CO2, minus 30,5 milioane tone și respectiv minus 29 milioane tone), Suedia, cu minus 34% (minus 19,5 milioane tone).
Cele două mari puteri economice ale UE, Germania și Franța, au înregistrat în aceeași perioadă (1990 – 2022) scăderi procentuale pentru emisiile de CO2 de 37% (minus 389,1 milioane tone) și 24% (minus 95,9 milioane tone CO2)
În Europa, în afara Uniunii Europene, pot fi remarcate declinurile de emisii de CO2 înregistrate în Moldova, cu minus 85% (minus 30,8 milioane tone), Ucraina minus 80% (minus 565 milioane tone), Marea Britanie, cu minus 47% (minus 283,3 milioane tone), Belarus, cu minus 46% (minus 50 de milioane tone) și Rusia, cu minus 35% (minus 884 milioane tone).
Dacă reducerea emisiilor de CO2 consemnată în dreptul Uniunii Europene este de minus 29%, scăderea medie pentru tot continentul Europa este de 36%.
Cantitativ, ne comparăm cu giganții economici
Trebuie remarcat faptul că România, cu o reducere a emisiilor cu aproximativ 103 milioane de tone de carbon, joacă în ”liga mare”, alături de țările în care scăderea emisiilor de CO2 a depășit 100 de milioane de tone în perioada amintită, giganți economici precum Rusia, Ucraina, Germania sau Marea Britanie.
De asemenea, iese în evidență faptul că cele mai mari reduceri procentuale înregistrate în Europa, în afară de țări nordice precum Marea Britanie, Danemarca și Suedia, care au adoptat politici vizând industrii și surse de energie mai puțin poluante, au avut loc în țările din fostul bloc socialist de dinainte de 1990, respectiv fosta Uniune Sovietică și aliații săi, pe fondul dispariției uriașului complex industrial de sorginte sovietică.
Altfel spus, țările din fostul bloc socialist s-au confruntat din 1990 și până în zilele noastre cu o dezindustrializare masivă, care a fost și principala cauză a reducerilor de emisii poluante.
Chiar organizația de mediu World Wildlife Found (WWF) i-a reproșat președintelui Klaus Iohannis că declarațiile triumfaliste de la summitul pentru climă COP26 din 2021, legate de reducerea masivă a emisiilor de CO2 din țara noastră, nu își au locul, pentru că principala cauză este dezindustrializarea masivă.
Punct de răscruce pentru Uniunea Europeană
Întreaga Uniune Europeană se confruntă de altfel în ultimii ani cu o dezindustrializare rapidă, pe fondul politicilor verzi adoptate prin programul Green Deal, find trase numeroase semnale de alarmă în acest sens.
Cel mai recent este raportul întocmit de Mario Draghi, fostul premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, în care se atrage atenția că Uniunea Europeană ”se confruntă cu o criză existențială” și că ”este la un punct de răscruce” dacă nu reușește să realizeze o creștere a competitivității.
”Uniunea Europeană necesită reforme radicale, printr-o nouă strategie industrială, pentru a-și asigura competitivitatea, pentru a stimula egalitatea socială și pentru a îndeplini obiectivele climatice”, potrivit raportului Draghi.
Pierderea rapidă de competitivitate din Uniunea Europeană survine în contextul în care, în timp ce UE și-a redus, între 1990 și 2022, emisiile de CO2 cu 29%, în întreaga lume acestea au crescut, potrivit datelor Our World in Data, în aceeași perioadă, cu 63%!
Iar campionii creșterii emisiilor de carbon, deci a producției industriale, sunt, în cea mai mare parte, tocmai adversarii geopolitici din BRICS ai Uniunii Europene.
Astfel, India a înregistrat în aceeași perioadă o explozie a emisiilor de CO2 cu plus 390%, China cu plus 359%, Brazilia plus 121%, Africa de Sud plus 29%.
Alte țări care se remarcă la acest capitol, pe plan mondial, sunt Emiratele Arabe Unite, plus 372%, Indonezia, plus 370%, Mongolia, plus 287%, Egipt, plus 244%, Iran, plus 229%, Arabia Saudită, plus 218%, Turcia, plus 187%, Argentina, plus 72%.
Asia, de departe cel mai mare poluator
Pe continente, emisiile de CO2 au crescut între 1990 și 2022 în Africa plus 115%, ajungând la 1,4 miliarde de tone, în Asia, excluzând China și India, cu 113%, ajungând la 7,5 miliarde tone, în America de Sud cu 81%, ajungând la 1,1 miliarde tone.
Statele Unite au rămas la un nivel relativ constant (minus 1%), emițând în 2022 peste 5 miliarde tone de CO2, în timp ce Europa, după o scădere de 36%, a ajuns la 5,1 miliarde tone CO2 din care care peste jumătate (2,8 miliarde tone) revin Uniunii Europene.
Mai trebuie precizat că în perioada amintită emisiile de CO2 de care este responsabilă industria internațională de aviație au crescut cu 83%, ajungând la 424 de milioane tone, la fel și emisiile ce revin transportului global, care aproape s-au dublat (plus 97%), până la 624,5 milioane tone CO2.
Aceste evoluții pun sub semnul întrebării eforturile făcute de factorii politici autohtoni cu privire la reducerea emisiilor de CO2, mai ales că prin implementarea acestor politici Uniunea Europeană lasă România fără industrie.
Corect! Mai sunt voci care spun ce trebuie! Din păcate, în cazul României și al țărilor de Est, decarbonarea e sinonimă și cu declinul populației. România trebuie să iasă din Green Deal dacă mai vrea să existe peste 100 de ani.