Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români. Peştera Sfântului Andrei din România este numită și „Bethleemul creştinismului românesc”.
Este aşezată la marginea localităţii Ion Corvin, în județul Constanța, „în vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani”, notează doxologia.ro. Se cunosc puține lucruri despre Peștera Sfântului Apostol Andrei, considerată prima biserică creștină de la noi. Unul dintre acele lucruri care se pot spune cu certitudine este că a fost descoperită în 1918 de Jean Dinu, avocat. După ce a visat-o într-o noapte, a venit în această zonă pentru a găsi peștera, care se afla într-o stare avansată de degradare. După ce a curățat vegetația din interior, a construit câteva chilii și primii călugări au venit în scurt timp.
A fost sfințită în 1943 de către episcopul Chesarie Păunescu dar în perioada comunistă a fost distrusă și transformată în adăpost pentru animale, potrivit Romanian Monasteries. Abia în 1990, cu binecuvântarea lui IPS Lucian, părintele Nicodim Dinca, monarhul Mănăstirii Sihastria, împreună cu părintele ieromonah Victorin Ghindaoanu, au început să refacă peștera și să construiască mănăstirea.
Ca semn al cinstirii locului
Peștera adăpostește icoana Sfântului Andrei, cunoscut drept apostolul care a creștinat ținuturile de la nordul Dunării. Într-o nișă a pronaosului se află un pat sculptat în piatră. Se spune că acesta a fost folosit ca loc de odihnă de către Apostolul Andrei. De-a lungul timpului, acesta a fost un loc pentru aprinderea lumânărilor, iar acum este folosit de cei care au nevoie de mângâiere din cauza bolilor. Aici, preoții citesc și rugăciuni pentru bolnavi și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Astăzi mănăstirea are o biserică mai mică construită în anii 1994 – 1995, sfințită cu Ocrotirea Sfintei Fecioare ca zi de hram, iar a treia biserică mai mare a fost construită în anii 1998 – 2002. În actuală biserica din peștera, în pronaos, într-o nișă, se află un fel de pat, scobit inițial în piatră, despre care tradiția spune că pe el se odihnea Apostolul Andrei. Astăzi, cei aflați în suferințe vin aici pentru a-și redobândi sănătatea, petrecând câteva zile și nopți pe acest „pat al Sfântului Andrei”. Ca semn al cinstirii locului pe care a stat însuși „cel dintâi chemat” al Domnului, în decursul anilor, acesta a fost folosit și ca loc de ardere a lumânărilor sau a tămâiei.
Un izvor în apropiere
În bisericuță se păstrează moaștele Sfântului Andrei. O cruce în formă de „X” se găsește, în stânga, în fața altarului bisericii mai mici. În centrul acestei cruci se află o parte din degetul aparținând Sfântului Andrei. Degetul a fost adus de la Mitropolia Trifiliei a Greciei. Pe cele patru extremități ale crucii se află moaștele sfinților mucenici ai lui Niculitel din Dobrogea: Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos, Epictet preotul și Astion monahul.
În apropierea peșterii se află un izvor despre care legenda spune că a apărut după ce Sfântul Andrei a lovit stânca cu toiagul în căutarea apei. Zeci de mii de pelerini vin în fiecare an la Peștera Sfântului Andrei și asta a făcut ca acest loc să fie numit pe bună dreptate Betleemul poporului român.
Pentru a ajunge aici, pelerinii trebuie mai întâi să ajungă la Cernavodă, apoi să se îndrepte spre sud, spre Ostrov. În localitatea Ion Corvin, un indicator indică către un drum lateral, care duce la mănăstire într-o pădure, după 3 – 4 km.
Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petre. La început el și Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan au fost ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul.
Peștera Sfântului Andrei, în colinde
După Învierea și Înălțarea lui Iisus Hristos și Pogorârea Duhului Sfânt, apostolii au gândit unde să meargă pentru a propovădui această credință, iar Sfântul Apostol Andrei a ajuns în zona Mării Negre, inclusiv în Scythia Mică a vremii sau Dobrogea de azi. S-a izolat în acea peșteră cu doi ucenici și a început să predice. A plecat apoi în regiunea Kievului, și s-a întors în Dobrogea. Pentru că totul a mers bine, s-a îndreptat spre Patras, în Grecia, unde a fost răstignit pe o cruce în formă de „X”.
Citiți și: Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor: tradiții, superstiții și povești din folclor
