Orașele din întreaga lume sunt adesea marcate în arta contemporană, de scene similare, cu drumuri compacte și străzi pline de clădiri. Cu toate acestea, indiferent de percepția generalizată a orașelor în arta modernă, ele prezintă ceva…nevăzut.
Medii, amenajări și caracteristici diferite care formează o definiție distinctă a zonei. Printre diverșii factori care modelează perspectiva unui oraș, interrelația dintre urbanism și artă este ceea ce evidențiază designerii, urbaniștii și artiștii moderni. Muzeele din diferite orașe reflectă caracteristicile unice ale orașului, reflectând peisajul urban în ansamblu, relațiile spațiale cu mediile înconjurătoare și alte inițiative pe care orașele își propun să le asume prin designul și caracterul lor arhitectural.
Pe această idee Muzeul Hărților din București vă invită pe 22 noiembrie, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției „Orașul nevăzut” al artistei Cristina Bobe, proiect curatoriat de Ioana Zamfir, muzeograf.
Este vorba despre o expoziție cu un conceput mai mult decât interesant., De peste 15 ani, artista vizuală Cristina Bobe fotografiază „lumea construită” și o redă privitorilor ei într-o nouă formă, una „poetizată”. Astfel, banalele ziduri încetează să mai fie ceea ce sunt și se transformă, prin puterea imaginației, în partituri, texte, hărți, continente sau picturi abstracte.
Cristina a studiat filosofie la Universitatea din București și fotografie la Universitatea Națională de Arte București. Este cunoscută pentru fotografiile sale din domeniul medical, cât și pentru ideile creative care stau la baza unor inițiative unice în spațiul cultural românesc. Precum proiectul fotografic „Gentle Violence”, expus la Muzeul Național Brukenthal în două ediții – un demers de documentare și explorare artistică a intervențiilor chirurgicale pe cord deschis și a celor de chirurgie plastic
Să privim mai atent orașul
„Fotografiile mele propun un exercițiu de citire dincolo de fațade și o căutare a nevăzutului din lucrurile vizibile. Să privim mai atent și mai conștient, să ne uităm în jur prin lentila subiectivității și a sensibilității noastre, să încurajăm speculația și contemplația sau povestirea ca răspuns la imagini, să scriem texte din ziduri, să transformăm SupraFețele în amintiri! Să ne lăsăm și noi amprenta asupra unui loc fără a-l atinge mai mult decât cu privirea! Spiritul acestei serii de imagini nu este unul de documentare, ci de evocare”.
Într-o lume plină de zgomot și de agitație, ratăm de multe ori întâlnirea profundă cu orașul, cu detaliile nevăzute care îl alcătuiesc, este de părere și curatoarea expoziției, Ioana Zamfir. „Orașul devine un spațiu de trecere, un interval arid, golit de semnificație. Privim prin el, nu la el. Deși organică, nevoia de explorare lentă, individuală, a spațiului traversat este brutal neglijată. Pentru a recupera poezia din itinerariile noastre urbane, avem nevoie să ne lăsăm ghidați de sensibilitatea unui artist”, este de părere curatoarea.
Prin urmare, „orașul nevăzut” al Cristinei Bobe poate fi…văzut la Muzeul Hărților. Dar, în ultima vreme orașul – văzut sau nevăzut, cu toate aspectele sale, figurează în tot mai multe teme alese de artiști.
Ce legătură are arta cu orașele, cu urbanismul în general? Managerul de proiect al Inițiativei Princeton-Mellon în Arhitectură, Urbanism și Științe Umaniste de la Universitatea Princeton și autorul cărții The Lofts of Soho: Gentrification, Art, and Industry in New York, dr. Aaron Shkuda oferă perspective asupra rolului transformator al artelor în dezvoltarea urbană.
Orașul în artă
„Artele sunt importante pentru că ajută orașul să se dezvolte și ajută la atragerea tinerilor creative”, a spus Shkuda. „Atunci când mă gândesc la un loc precum Dallas, există ideea că artele au capacitatea de a juca un rolîn modelarea locurilor interesante și dinamice din zonele urbane.”
Shkuda extinde în continuare ideea cum orașele își laudă acum popularitatea și își construiesc renumele prin utilizarea artelor, mai degrabă decât prin simbolurile tradiționale ale bogăției sau succesului din trecut. El sugerează că oamenilor din zilele noastre, în general, nu le place vechea idee despre cum orașul a devenit popular sau de succes prin investiții în infrastructură mare. Dar este mai interesant când ai poeți și artiști plastici care evidenţiază orașul prin intermediul creațiilor lor, spune el.
Prezența orașelor în artă și prezența artei în orașe sunt două domenii care au fost adesea studiate separat, fie că este vorba de discipline diferite (istorie, geografie, sociologie etc.) sau de abordări diferite în cadrul unei singure discipline (geografia culturală sau geografia urbană de exemplu).
Cu toate acestea, vizibilitatea crescândă a culturii în general și a artei în special în orașe de la sfârșitul secolului al XX-lea tinde să conteste această separare strictă. Într-adevăr, arta este din ce în ce mai înțeleasă ca parte integrantă a țesăturii urbane într-o eră postindustrială. Nu numai că spațiile și locurile de artă din orașe sunt redefinite, ci și funcțiile și relațiile artei cu mediul urban.
Artele ar putea fi astfel un instrument pentru a înțelege mai bine modurile în care orașele, pe de o parte, sunt imaginate și, pe de altă parte, experimentate.
Citiți și: Descoperă orașul ascuns. Evenimente în Capitală, cu acces gratuit
