Arhiva ştiinţifică şi personală a lui Stephen Hawking, care include scrisori către familia sa, a fost integral catalogată şi pusă la dispoziţia publicului la Biblioteca Universităţii Cambridge.
Potrivit The Standard, în una din scrisorile din colecţie destinată părinţilor săi, fizicianul britanic povesteşte despre computerul său, care „vorbeşte puţin ca un Dalek, dar cu accent american”. Există, de asemenea, corespondenţă care demonstrează că Hawking era un militant activ pe teme precum drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi dezarmarea nucleară.
Autorul bestsellerului ‘‘A Brief History of Time: From The Big Bang To Black Holes” a murit în 2018 la vârsta de 76 de ani. În 2021, familia omului de ştiinţă a donat statului numeroase obiecte care i-au aparţinut, iar arhiva sa ştiinţifică şi personală este în prezent integral catalogată şi poate fi consultată la Biblioteca Universităţii Cambridge.
Arhiva conţine zeci de mii de pagini legate de activitatea de cercetare, fotografii şi scenarii ale unor filme de televiziune precum ”The Simpsons”, ”The X Files” şi ”Futurama”, dar şi suveniruri de la întâlnirile cu papi, preşedinţi şi public, depozitate în 113 cutii de arhivă.
Stephen Hawking: „Dragă mamă şi tată”
Într-o scrisoare din 1986 care începe cu „Dragă mamă şi tată”, Hawking dictează textul folosind faimosul său sistem de comunicaţii pe care îl achiziţionase după ce suferise o traheotomie în acel an. ”Scriu scrisoarea asta pe noul meu computer, care şi vorbeşte, chiar dacă puţin ca un Dalek cu accent american’‘, scria el în acea epistolă. ”Este foarte util pentru comunicare, dar este prea voluminos pentru a fi transportat de colo-colo”.
”Mai am şi un altul pe care e posibil să-l pot fixa de scaunul meu”. Scrisorile scot de asemenea în evidenţă campaniile derulate de Stephen Hawking pe când era cercetător la Gonville & Caius College, în sprijinul colegilor cercetători izolaţi de Cortina de Fier în timpul Războiului Rece, precum şi pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Hawking a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică în 1964, la vârsta de 22 de ani, iar la acea vreme, medicii i-au spus că mai are doar câţiva ani de trăit.
Într-o scrisoare adresată Royal Opera House din Londra în 1978, Hawking a scris că în clădire nu există ”nicio facilitate pentru persoanele cu dizabilităţi”. Fizicianul a invocat Legea privind persoanele cu boli cronice şi dizabilităţi din 1970 şi a cerut asigurarea unui acces mai facil în clădire.
În altă scrisoare, din 1982, i-a spus lui John Tooley, director general al Royal Opera House: ”V-am scris în urmă cu câţiva ani despre lipsa facilităţilor pentru persoanele cu dizabilităţi la Royal Opera House”.
Colecţii speciale de documente Stephen Hawking
”Ştiu că recent aţi cheltuit o sumă importantă pentru îmbunătăţiri aşa că mă aştept ca situaţia să fie mai bună”. ”Cu toate acestea, cu prilejul vizitei mele de aseară am descoperit că organizarea este la fel de proastă ca înainte”.
”A fost nevoie să fiu cărat de doi însoţitori până la locul meu, să fiu scos şi cărat din nou înapoi la pauză, şi cărat din nou la final când au reuşit să mă scape”. ”Nu e vina însoţitorilor, şi-au dat silinţa, dar nu există condiţii adecvate pentru persoanele cu dizabilităţi”.
”Arhiva Stephen Hawking din cadrul bibliotecii documentează nu doar drumul acestuia până la a deveni unul dintre cei mai proeminenţi experţi în fizică teoretică ai vremurilor sale, dar şi maniera în care eforturile sale de a comunica ştiinţa către publicul larg l-au propulsat la statutul de simbol al culturii populare”, a declarat Susan Gordon, cea care a arhivat documentele Hawking.
Publicarea catalogului şi disponibilitatea pentru public a Arhivelor Hawking coincide cu publicarea unei colecţii speciale de documente Hawking în cel mai recent număr al Science Museum Group Journal. Science Museum adăposteşte fostul birou al prestigiosului om de ştiinţă – o colecţie unică de peste 1.000 de obiecte transferate de la Universitatea Cambridge în 2021.
Unde rămân mii de pagini din lucrările ştiinţifice ale lui Stephen Hawking
Familia lui Hawking a dorit ca munca acestuia să fie pusă gratuit la dispoziţia viitoarelor generaţii de cercetători şi a semnat un acord de transfer cu guvernul britanic, Science Museum Group şi Biblioteca Universităţii Cambridge.
Acordul prevede ca mii de pagini din lucrările ştiinţifice şi de altă natură ale lui Hawking să rămână la Cambridge, unde, la Science Museum, sunt expuse obiecte care i-au aparţinut, printre care scaunul cu rotile, sintetizatorul vocal şi alte amintiri personale.
În 2014, Stephen Hawking declara pentru BBC că specia umană ar putea într-o bună zi să nu mai fie capabilă să rivalizeze cu maşinile şi că acel moment va fi „sunetul de clopot al rasei umane”.
Celebru pentru teoriile sale cu privire la găurile negre şi la singularităţi gravitaţionale, astrofizicianul britanic Stephen Hawking devine din ce în ce mai cunoscut şi pentru avertismentele pe care le-a făcut cu privire la ameninţările cu care se va confrunta umanitatea în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat, conform unui material publicat de Live Science.
Dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete – sfârşitul speciei umane
Una dintre ameninţări este reprezentată de dezvoltarea Inteligenţei Artificiale, sau pe scurt AI-ul care ni se pare că nu este niciodată suficient de bun în jocurile pentru PC sau console. Hawking face parte dintr-un grup restrâns dar în creştere de oameni de ştiinţă care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul Inteligenţei Artificiale. Acest tip de inteligenţă a maşinilor ar putea într-o zi să o egaleze sau chiar să o depăşească pe cea umană, fapt ce ar putea declanşa un scenariu apocaliptic de tipul celor exploatate deja de Hollywood în filme precum ‘Matrix’ sau ‘Terminator’.
„Dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea însemna sfârşitul speciei umane”, declara Hawking pentru BBC în decembrie 2014. Această declaraţie a fost făcută drept răspuns la o întrebare despre noul sintetizator inteligent de voce pe care îl folosea savantul.
Avertismentul lui Stephen Hawking nu a rămas fără ecou. Nimeni altul decât „copilul teribil al erei digitale”, miliardarul şi omul de afaceri Elon Musk, CEO al companiilor SpaceX şi Tesla Motors, a declarat la rândul său că inteligenţa artificială reprezintă „cea mai gravă ameninţare existenţială la adresa omenirii’. În anul 2015, Hawking, Musk şi alţi oameni de ştiinţă au semnat o scrisoare deschisă în care semnalează şi explică atât riscurile cât şi beneficiile dezvoltării sistemelor de inteligenţă artificială.
Citiți și: A fost făcut primul implant cerebral pe om
