Un tablou de Tițian – maestrul renascentist, a fost scos la licitaţie cu un preţ estimat la 32 de milioane de dolari. Pictura îi înfăţişează pe Iisus, Maria şi Iosif odihnindu-se în drum spre Egipt.
Interesantă este povestea tabloului: a fost furat de două ori şi găsit într-o staţie de autobuz din Londra. Pictura îi înfăţişează pe Iisus, Maria şi Iosif odihnindu-se în drum spre Egipt, după ce au aflat că Irod, regele Iudeii a poruncit uciderea pruncilor din Betleem.
Tiţian a realizat lucrarea la începutul secolului al XVI-lea, la începutul carierei sale. După ce a trecut pe la mai mulţi aristocraţi europeni, tabloul a fost furat de trupele lui Napoleon în timpul ocupaţiei franceze a Vienei, în 1809, şi dus la Paris. A ajuns din nou în colecţii private, iar în 1995 a fost furat din Casa Longleat, din Anglia, şi găsit ulterior într-o staţie de autobuz.
Orlando Rock, preşedintele Casei de Licitaţii Christie’s a descris pentru presă furtul din 1995: „Cineva a reușit să urce pe o scară până la primul etaj, pictura a fost scoasă din ramă, a fost luată şi a dispărut timp de șapte ani. Dar, printr-un miracol și printr-o recompensă care a fost plătită, a fost returnată într-o pungă de plastic mai puțin potrivită, într-o stație de autobuz din Richmond”. Lucrarea în ulei pe pânză va fi scoasă la licitaţie la Londra, pe 2 iulie, iar preţul este estimat între 19 şi 32 de milioane de dolari.
Există însă și „povestea” altui furt legat de Tițian: singurul tablou al lui Tiziano Vecellio (Tițian) pe care România îl deține a fost furat în anul 1968 și recuperat abia după 30 de ani.
Tabloul de Tițian este pictat când artistul avea 20 de ani
Henry Pettifer, vicepreşedintele Departamentului Pictură de la Christie’s a spus că, după părerea lui, acesta „este unul dintre cele mai interesante tablouri ale artistului care au apărut la licitație în mai mult de o generație. O pictură de început extrem de importantă. Este pictat când Tițian avea în jur de 20 de ani, în jurul anului 1510”.
Tiziano Vecellio, cunoscut sub numele de Tiţian, a fost unul dintre cei mai mari pictori renascentişti. A dominat arta veneţiană şi a pictat unele dintre cele mai importante personalităţi ale vremii, inclusiv pe Carol al V-lea, Papa Paul al III-lea, Filip al II-lea al Spaniei şi Henric al III-lea al Franţei. Tițian e unul dintre cei mai mari pictori ai Renașterii, care a combinat ideile Renașterii Înalte și manierismului pentru a dezvolta un stil inovator.
Tițian a trăit aproape nouăzeci de ani și a cret până în ultimele zile. Caracterul extraordinar al vieții și operei lui Tițian i-a determinat pe contemporanii săi să îl considere „un soare între alte stele”, făcând aluzie la un vers din Divina Comedie a lui Dante (Paradisul, cântul 33).
Singurul tablou al lui Tiziano Vecellio (Tițian) pe care România îl deține a fost furat în anul 1968 și recuperat abia după 30 de ani.
Alt furt: Povestea singurului tablou de Tițian pe care România îl deține
Este vorba despre „Ecce Homo”, pictată în secolului al XVI-lea. Lucrarea a putut fi admirată în 2023 timp de zece zile la București, în cadrul unei expoziții temporare, marca Art Safari. În Ecce Homo, Tițian exploatează o temă rară în pictura italiană a secolului al XVI-lea. Lucrarea i-a fost comandată în 1543 de către omul de afaceri flamand Giovanni d’Anna (van Haanen). O versiune a acestei lucrări, realizată ulterior în 1548, este expusă în Muzeul Prado, Madrid. Opera de artă a făcut obiectul marelui furt de la Brukenthal, din 1968. A fost recuperată de Interpol după 30 de ani.
În anul 1968, de la etajul I al Palatului Bruckenthal, din Sibiu, au fost furate 8 lucrări de pictură europeană, estimate atunci la valoarea de 25 de milioane de dolari. Administrația muzeului nu a luat în calcul, la vremea respectivă, posibilitatea unui furt, dată fiind dinamica socială, dominată de ubicuitatea Securității Comuniste. Potrivit mărturiilor, instituția avea un singur paznic, nu exista un sistem de alarmă antiefracție, iar România nu făcea parte din INTERPOL.
Jaful a avut loc în noaptea de 26 spre 27 mai, fiind facilitat și de închiderea etajului al II-lea pentru renovare, de relocarea tablourilor la etajul I și subsecventa zi de luni, când expoziția era închisă pentru curățenie. Lipsa tablourilor a fost constatată abia marți, în 28 mai, de unde poate fi dedus faptul că nu se organizau controale în expoziție, iar curățenia nu era supravegheată de către conservatori. Securitatea a deschis dosarul nr.145 Bruckenthal, aflat astăzi în arhiva C.N.S.A.S.
Între anii 1969-1972, concluzia anchetei a fost că la furt au participat patru persoane, care au intrat în Palatul Brukenthal pe durata programului de vizitare, ascunzându-se la etajul al II-lea ( în renovare). Ei au operat pe timpul nopții. De asemenea, s-a considerat că hoții erau profesioniști și veniți din străinătate. Ancheta a fost închisă în anul 1972 cu rezoluția AN (autor necunoscut). Un an mai târziu, România a aderat la INTERPOL.
Povestea încurcată a tabloului
În 1998, New York Times relata că aproximativ în aceeași perioadă cu furtul din Muzeul Brukenthal, un tânăr pe numit Mike Opriși a fugit din România, trecând Dunărea înot, a traversat Iugoslavia și a cerut azil politic în Austria. La Viena, el a cumpărat patru picturi pentru suma de 1.200 de dolari, apoi a plecat în Statele Unite. În 1996, el a observat că partea din spate a lucrării „Portret de bărbat cu craniu” purta un sigiliu similar cu cel al Casei de Hohenzollern. Atunci, a cerut lămuriri prietenului său Frank Cesar, expert restaurator. Presupunând că autorul era un pictor din familia Bouts, Cesar i-a cerut o confirmare lui Jack Kilgore, un dealer de artă din Manhattan, însă a murit de atac de cord, la scurt timp.
Prin intermediul lui Kilgore, fotografia lucrării a ajuns la Institutul Olandez pentru Istoria Artei din Haga, unde a fost identificată ca una dintre picturile furate, raportate la INTERPOL. Contactat de un agent vamal, Opriși a fost de acord să returneze toate cele patru lucrări pe care le cumpărase, printre care se număra și „Ecce Homo”, a lui Tiziano Vecellio (Tițian), expusă la Art Safari.
În 1998, președintele Emil Constantinescu a întreprins o vizită oficială la Washington în SUA (14-18 iulie), pe durata căreia cele patru lucrări recuperate au fost expuse la sediul Băncii Mondiale. În ultima zi, ele au fost înapoiate președintelui României.
Citiți și: Immersive Bucharest: Expoziții prelungite pentru public