Ultrașii români anunță un protest fără precedent în România! Mai multe galerii importante din România, inclusiv Peluza Sud Steaua, Nord Craiova (CSU), Sud Craiova (FCU), Peluza I Ilie Oană (Petrolul) și Peluza Marină (Farul), au anunțat că nu vor mai veni la meciuri, lansând mișcarea de protest “Liber să fiu ultra!”.
Decizia vine după descinderile din acest an, care au vizat în special ultrașii Rapidului. Suporterii din aceste galerii refuză să mai participe la evenimentele sportive, nemulțumiți de tratamentul autorităților. Momentan, peluzele FCSB, Dinamo și Rapid nu s-au alăturat protestului.
”Suntem copiii sau nepoții celor care au realizat revoluția română în Decembrie 1989. Acum, la aproape 35 de ani distanță, viața ne împinge sarcastic să ne luptăm pentru același ideal, LIBERTATEA în toate formele ei.
De aceea, la mai bine de jumătate de an de la startul proiectului ‘Liber să fiu ultra!’, într-un glas comun ne strigăm dezamăgirea legată de faptul că noi, suporterii cei mai activi ai cluburilor de fotbal din România, cei care cumpără abonamentele an de an, cei care asigură continuitatea cluburilor în multe situații, cei care colorează la propriu stadioanele, suntem in continuare oprimați si abuzați fără să simțim că există în mod real vreun interes ca lucrurile să revină la normal.
”Asta înseamnă normalitatea”
Normalitate înseamnă să avem dreptul la liberă exprimare pe stadioane și în jurul lor, înseamnă sa fim lăsați să facem sărbătoare în zilele de meci ale echipelor iubite și înseamnă să avem un drept real de apărare în constanța situațiilor în care Legea 4 instigă la abuzuri iar suporterii sunt interziși pe stadioane înainte să fie judecați, doar pentru că un jandarm ‘constată’!
În virtutea celor de mai sus, peluzele și grupurile de suporteri care fac parte din acest proiect național răspund la lipsa de reacție a autorităților și a cluburilor printr-o invitație la tăcere. De aceea, peluzele si locurile noastre din stadion vor rămâne acum goale, vocile noastre vor tăcea și vom sta departe de cluburile dragi. Culorile din suflet sunt o chemare, însa libertatea este un drept!
Tragem astfel un semnal de alarmă inclusiv cluburilor de fotbal, cărora le solicităm să se implice în mod direct și să scoată de sub jugul organelor de ordine organizarea meciurilor, să nu mai accepte șantajul prin care ascundem sub o lege opresivă abuzurile constante, inclusiv prin zone de ‘tampon’ aberante ce opresc vânzarea de bilete si abonamente, sau pun suporterii in ipostaze în care prezența la un meci de fotbal este o aventură a ridicolului.
Ce au trăit românii în 10 August 2018 noi trăim aproape la fiecare meci, cetățenii au însa arma votului, noi avem doar dragostea și pasiunea pentru culori și tot ce ne dorim este să fim ‘LIBERI SĂ FIM ULTRA!’”, se arată într-un comunicat transmis de galerii.
Suntem copiii sau nepoții celor care au realizat revoluția româna în Decembrie 1989. Acum, la aproape 35 de ani distanța, viața ne împinge sarcastic să ne luptăm pentru același ideal, LIBERTATEA în toate formele ei.
De aceea, la mai bine de jumătate de an de la startul… pic.twitter.com/I2kgEiN5r6
— AS47 (@as_steaua1947) October 14, 2024
Fenomenul ultras – Cine sunt, de fapt, ultrașii?
Fenomenul ultras este asociat cu grupuri organizate de suporteri ai echipelor de fotbal, care se disting printr-o susținere ferventă și adesea radicală a echipelor lor. Termenul “ultras” a apărut inițial în Italia, la sfârșitul anilor ’60, și s-a extins ulterior în întreaga lume, inclusiv în România. Mișcarea ultras este cunoscută pentru loialitatea extremă față de echipa susținută, dar și pentru atmosfera creată în timpul meciurilor prin coregrafii, bannere, cântece și utilizarea de torțe sau petarde.
Fenomenul ultras este deseori asociat cu violența și conflictele, atât cu alte grupuri de ultrași (rivalii tradiționali), cât și cu forțele de ordine. Deși nu toți ultrașii sunt violenți, în multe cazuri, rivalitățile dintre echipe pot degenera în conflicte violente. Ultrașii se află frecvent în conflict cu forțele de ordine sau cu oficialii ligilor de fotbal, din cauza comportamentului lor provocator, utilizării pirotehnicii sau a violenței.
Și în România, ultrașii joacă un rol important în cultura fotbalistică. Grupuri precum Peluza Sud Steaua, Peluza Cătălin Hîldan (Dinamo) sau Peluza Nord (Universitatea Craiova) sunt cunoscute pentru loialitatea lor față de echipe și pentru crearea unor atmosfere electrizante pe stadioane. În același timp, fenomenul ultras în România a fost marcat de conflicte violente, atât între suporteri, cât și cu autoritățile.
Fenomenul ultras este un amestec complex de pasiune, cultură de grup, loialitate extremă și uneori violență, toate legate de susținerea echipei preferate și de identitatea colectivă a fanilor. Deși există aspecte controversate, ultrașii rămân o parte importantă a culturii fotbalistice mondiale.
