Paza de coastă americană a recuperat resturile rămase de la submersibilul Titan, care a făcut implozie în timp ce se îndrepta să exploreze epava Titanicului, omorându-i pe toţi cei cinci aflaţi la bord, la mare adâncime, sub suprafaţa Oceanului Atlantic, după cum au anunţat autorităţile din SUA.
Noile materiale au fost descărcate într-un port al cărui nume nu a fost divulgat.
Misiunea desfăşurată în cadrul unui acord cu marina americană a fost o continuare a operaţiunilor iniţiale de recuperare de pe fundul oceanului, la aproximativ 488 de metri de Titanic, a precizat Paza de Coastă.
Recuperarea şi transferul pieselor rămase a fost finalizată miercurea trecută, iar o fotografie a arătat partea din spate intactă a vasului de 6,7 metri.
Anchetatorii cred că Titanul a făcut implozie în timp ce cobora în apele adânci ale Atlanticului de Nord pe 18 iunie. Ce s-a întâmplat cu Titan
Căutările de mai multe zile organizate după ce Titan a dispărut au captat atenţia întregii lumi. Submersibilul încerca să vizualizeze vasul britanic de pasageri care s-a scufundat în 1912.
Cine plănuieşte să realizeze un film despre acest incident
La puţin timp după ce submersibilul Titan a făcut implozie, provocând moartea a cinci persoane, iată că o companie de producţie americană – MindRiot, plănuieşte să realizeze un film despre acest incident, potrivit Deadline.
Tragedia este deja subiectul unui serial documentar planificat, „Salvaged”, produs tot de MindRiot, potrivit site-ului american. Pentru lungmetrajul, cu acelaşi titlu ca şi documentarul, compania de producţie face echipă cu E. Brian Dobbins, producătorul din spatele serialului de comedie de succes „Black-ish”, conform news.ro.
Cum s-a scufundat submersibil turistic aparţinând companiei Oceangate
Două anchete au fost lansate pentru a determina cauzele imploziei sale, conduse în comun de Canada şi Statele Unite, care au fost implicate în operaţiunile de salvare a celor cinci ocupanţi. Francezul Paul-Henri Nargeolet, britanicul Hamish Harding, Shahzada Dawood, de origine pakistaneză, şi fiul acesteia, Suleman, şi americanul Stockton Rush au pierit în catastrofă.
La ora 23:40, după ce a lovit un iceberg în Atlanticul de Nord
Nu există an în care să nu apară noutăți despre ceea ce a fost „nava navelor” – așa cum e denumit Titanicul. Iată însă că un studiu reluat în contextul tragediei cu submersibilul Titan, aduce iar în prim plan date importante despre celebra scufundare.
Concluzia studiului despre tragedia din aprilie 1912, publicat în Physics World, este că nu există un singur factor responsabil pentru scufundarea Titanicului, ci suma unei combinații de evenimente tragice. Cercetătorii au analizat deficiențele structurale ale navei și secvența de evenimente care au avut loc în noaptea de 14 aprilie 1912.
La ora 23:40, după ce a lovit un iceberg în Atlanticul de Nord, Titanicul a început să se scufunde. În doar trei ore, nava a dispărut sub ape, cu pierderea a două treimi din cei 2.224 de pasageri la bord, conform Historia.
Anchetele au relevat și alte detalii importante
Studiul arată că Titanicul avea deficiențe structurale care au contribuit la scufundare, iar deciziile și acțiunile echipajului și ale pasagerilor în noaptea respectivă au jucat un rol important în desfășurarea evenimentelor. Astfel, tragedia Titanicului este rezultatul unei serii de factori și evenimente care s-au desfășurat într-o cascada de circumstanțe nefericite.
Conform anchetelor efectuate în 1912 în Statele Unite și Marea Britanie, dezastrul Titanicului a fost rezultatul unui cumul de factori. Printre acești factori se numără faptul că nava se deplasa cu o viteză prea mare, căpitanul Edward J. Smith nu a acordat suficientă atenție avertismentelor privind icebergurile, iar numărul insuficient de bărci de salvare agravat situația. Anchetele au relevat și alte detalii importante, cum ar fi lipsa binoclurilor pentru personalul de observare a icebergurilor și faptul că operatorul radio nu a transmis un avertisment important către căpitan.
Aceasta s-a datorat unui mesaj primit de la nava SS Mesaba, care informa despre prezența gheții pe traseul Titanicului. Cu toate acestea, mesajul nu a fost considerat urgent și nu a fost transmis către căpitan în timp util.
Era o navă de ultimă generație la momentul respectiv
Titanicul era o navă de ultimă generație la momentul respectiv, cu cele mai avansate inovații tehnologice. Cu toate acestea, s-a constatat că unele materiale utilizate în construcția sa s-au dovedit a fi nepotrivite, ceea ce a dus la defectarea unor componente în momentul critic.
Conform lui Corfield, “avem și matematica și fizica coliziunii: dacă ar fi fost inundate doar patru compartimente, în loc de șase, nava nu s-ar fi scufundat!” Mai mult, climatul de la distanțe considerabile a putut contribui la dezastrul navă.
Coincidențe nefericite adunate la un loc
Într-un moment în care temperaturile erau neobișnuit de ridicate în Caraibe, interacțiunea complexă dintre Curentul Golfului și Curentul Labradorului, împreună cu înălțimea excepțională a mareei cu trei luni în urmă, au dus la o concentrare crescută de iceberguri în apele din Nordul Atlanticului.
Corfield a ajuns la concluzia că aceste piese ale puzzle-ului, aceste coincidențe nefericite adunate la un loc, numite de experții în studiul dezastrului “cascadă de evenimente”, au stat la baza scufundării Titanicului.
“Chiar și cel mai bun plan din lume nu ar putea elimina în totalitate toți factorii care pot avea un impact negativ asupra designului și funcționării unei mașinării complexe precum o navă de pasageri imensă”, afirmă Corfield. “Uneori, un număr suficient de astfel de factori individuali se combină, iar cascada de evenimente devine suficient de amplă și complexă încât tragedia să nu mai poată fi evitată.”
