Tzanca Uraganu i-a făcut manea lui George Simion, pentru că acesta să nu sufere prea tare ascultând maneaua lui Dani Mocanu în care îl laudă pe generalul Ciucă.
Maneaua a facut 20.000 de vizualizări pe oră
Un distins cititor binevoitor mi-a trimis un link cu o manea a reputatului compozitor mondial internațional și intercontinental Tzanca Uraganu, cel care cu melodia “Vorba francezului” a strâns 30 de milioane de vizualizări pe Youtube. La numai opt ore de la urcarea pe Youtube, maneaua intitulată “George Simion, un președinte model” făcuse deja de 161.000 de vizualizări, adică vreo 20.000 pe oră. Nu știu ce intenție a avut cel care mi-a trimis spre degustare maneaua, pentru că ce cântă Tzanca Uraganu nu se pupă nici pe bot, nici pe urechi cu ce ascult eu, pentru că Tzanca Uraganu n-o să sune niciodată nici ca Pink Floyd, nici ca Frank Zappa și nici ca John Mayall, asta ca să dau numai câteva nume. Probabil omul a crezut că dacă sunt degustător de rock simfonic și muzică clasică am să zic cu scârbă “ce caută o manea în campania electorală”. Nu prea e așa și încă o dată George Simion s-a cățărat mediatic peste Ciucă, beneficiarul unui alt cântecel de sorginte manelistă compus de un oarecare Dani Mocanu, acuzat de proxenetism, arestat de mai multe ori și de care îmi aduc aminte că s-a dus cu tancul în Râmnicu Vâlcea și fost luat puțin la întrebări de poliție pentru asta.
O manea la vremea ei face cât zece idei
Ideea unei manele într-o campanie electorală nu este deloc deplasatată, pentru că foarte mulți “specialiști în comunicare” se raportează schematic emoțional la o campanie electorală gândită doar pentru un segment mic, și anume acel al intelectualilor, care reprezintă doar 8-10% din totalul votanților. În mod deliberat candidați ca Mircea Geoană, Elena Lasconi, sau chiar Nicolae Ciucă evită să axeze campania pe electoratul de la țară, sau pe cel suburban (care din punct de vedere cultural este o struțo-cămilă, nefiind nici adepții culturii sătești, dar nici a celei urbane pure). Maneaua electorală dedicată lui George Simion se vede foarte clar că a fost făcută cu sprijinul celor de la partidul condus de beneficiar. Chiar dacă textul este rudimentar, sunt sigur că maneaua va deveni foarte curând un hit. Chiar dacă mulți vor strâmba din nas și aici mă refer la semi-intelectualii incapabili să analizeze un fenomen cu date din interiorul lui, fără a-l raporta la altă fenomene culturale paralele, prezența manelei este corectă din punct de vedere comunicațional (și ca să nu vorbesc în dodii, am să mă explic: nu poți judeca un manelist decât în comparație cu ceilalți maneliști și în nici un caz nu pot judeca o manea cu criteriile cu care apreciezi o sonată, de exemplu). În zona manelelor publicul a creat o ierarhie greu de depășit.
Florin Salam, Adrian Minune, Adi de la Vâlcea, Sorinel Puștiu, Tzanca Uraganu sunt un fel de zei autohtoni ai manelelor care se aud prin geamurile deschise la stopuri, manele care se aud la nuntă și de care sunt sătul până peste cap de fiecare dată când trec cu mașina pe lângă restaurantul dedicat manelelor din Drumul Taberei (căruia în mod deliberat nu-i dau numele). De mă apucă frisoane pe șira spinării. Asta nu înseamnă că nu aplaud gestul celor de la cârma campaniei lui Simion, de a se asocia cu un gen muzical cu mare priză la poporul subnutrit cultural, pentru că votul unui semianalfabet este egal cu votul unui profesor universitar, iar în secția de votare nu te întreabă nimeni câte facultăți ai, ci dacă ai domiciliu în circumscripție.
Cred că maneaua a dedicată lui Simion care are menirea de a mai îndulci imaginea politicianului este o idee excelentă, iar duminică, după alegerile din primul tur sunt sigur că maneaua va deveni imnul electoral a lui George Simion pe perioada alegerilor.
Uite link-ul cu maneaua.
