Creșterea TVA la 21% și a cotei unice la 16% sunt măsurile luate în discuție de liderii PSD și PNL pentru anul ce vine. Coaliția pro-europeană ia în considerare măsuri economice drastice pentru 2025, în încercarea de a reduce deficitul bugetar alarmant și de a stabiliza finanțele publice.
Printre scenariile discutate se numără o posibilă majorare a TVA-ului la 21% și o creștere a cotei unice de la 10% la 16%. Aceste măsuri, dacă vor fi implementate, ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei, dar și asupra buzunarului românilor.
TVA de 21%: Impactul asupra economiei și populației
Una dintre măsurile discutate este creșterea TVA de la actualul nivel de 19% la 21%. Această decizie ar putea genera rapid venituri suplimentare la buget, dar vine la pachet cu riscul major al scumpirii produselor de bază și al serviciilor. O astfel de măsură ar afecta în special familiile cu venituri medii și reduse, pentru care orice creștere a prețurilor poate însemna o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare.
În contextul în care inflația continuă să fie o problemă majoră, introducerea unui TVA mai mari ar putea impulsiona o nouă spirală a prețurilor. De asemenea, mediul de afaceri, deja afectat de provocările economice din acest an, avertizează asupra riscurilor pe care le aduce o astfel de măsură. Potrivit analiștilor economici, creșterea TVA ar putea afecta consumul, ceea ce, paradoxal, ar putea reduce încasările pe termen lung.
Cota unică, creștere de la 10% la 16%
O altă măsură aflată în discuție este creșterea cotei unice de impozitare, de la 10% la 16%. Această schimbare ar însemna mai puțini bani în buzunarele românilor, în special pentru cei din clasa de mijloc. Spre exemplu, pentru un salariu net de 4.000 de lei, creșterea impozitului ar echivala cu o pierdere de aproximativ 240 de lei pe lună.
Analistul fiscal Gabriel Biriș avertizează că o astfel de măsură nu doar că pune o presiune suplimentară asupra angajaților, dar riscă să descurajeze investițiile și creșterea economică. În opinia sa, soluțiile trebuie să vină mai degrabă din eliminarea risipei bugetare și îmbunătățirea colectării fiscale, decât din creșterea taxelor.
Deficitul bugetar, principala provocare
Reducerea deficitului bugetar este unul dintre obiectivele principale pentru anul viitor, după ce acesta a ajuns aproape de 9% din PIB, departe de ținta stabilită. Cheltuielile masive din acest an, generate de majorările de pensii și salarii, au creat o gaură de aproape 19 miliarde de lei doar pentru plata pensiilor în 2025.
În acest context, Guvernul analizează inclusiv măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, agricultură și industria alimentară, dar și reeșalonarea investițiilor. Reforma administrației locale este, de asemenea, pe lista de soluții, fiind vizată o economie de peste 10 miliarde de lei.
Alternative propuse de mediul de afaceri
Liderii din mediul de afaceri susțin că introducerea unor taxe suplimentare pentru anul 2025 nu reprezintă o soluție sustenabilă. Aceștia propun măsuri precum creșterea productivității economice, eliminarea excepțiilor fiscale și prioritizarea investițiilor care aduc beneficii pe termen lung. Potrivit antreprenorilor, Guvernul trebuie să acționeze cu responsabilitate și să evite soluțiile care ar putea împinge economia într-o stagnare.
Dragoș Damian, CEO al unei companii farmaceutice, citat de Euronews, atrage atenția că „două trimestre de stagnare sau scădere sunt semnale îngrijorătoare. Orice măsură fiscală trebuie să aibă în vedere creșterea productivității, nu doar acoperirea unor cheltuieli fără o bază economică solidă”.
Anul 2025 se anunță unul complicat din punct de vedere fiscal, iar Guvernul va trebui să găsească un echilibru între reducerea deficitului bugetar și protejarea puterii de cumpărare a populației. Creșterea TVA-ului la 21% și a impozitului pe venit sunt măsuri care pot aduce venituri suplimentare, dar care vin cu riscuri majore pentru economie. În următoarele luni, soluțiile finale vor trebui să includă o strategie coerentă de reducere a cheltuielilor și o reformă fiscală echitabilă.
