Sună ciudat ca o țară precum Grecia să aibă probleme cu apa, dar este adevărat. Și mulți se întreabă „turismul, încotro?” în Grecia, țara aflată mereu pe podium în preferințele vacanțierilor. Potrivit ultimelor statistici, Grecia „moare de sete”.
Deși teoretic Grecia ar trebui să aibă suficientă apă pentru populația sa, distribuția inegală a resurselor de apă creează dificultăți. Precipitațiile sunt mai abundente în vestul țării, dar în alte regiuni, inclusiv insulele din Marea Egee, precipitațiile sunt insuficiente pentru a satisface cererea.
Presiunea asupra rezervelor de apă rareori a fost mai mare în Grecia, după cum spun oficialii, oamenii obișnuiți și oamenii de ştiinţă, relatează Reuters. Milioane de turişti vizitează Grecia în fiecare an pentru a se bucura de siturile sale antice, de plajele virgine şi de apele turcoaz. Însă efectele schimbărilor climatice, inclusiv temperaturile ridicate, precipitaţiile neregulate şi incendiile de vegetaţie, ameninţă viitorul celui mai important motor economic al ţării.
Anul acesta pare deosebit de tensionat. După cea mai caldă iarnă înregistrată vreodată, incendiile de vegetaţie au început neobişnuit de devreme, unele în zone în care în mod normal ar fi trebuit să fie zăpadă. Cel puţin şase turişti, inclusiv cunoscutul prezentator de televiziune britanic Michael Mosley, au murit luna trecută, în timp ce canicula a cuprins ţara.
Serviciul Național de Meteorologie Elen a raportat o creștere a temperaturilor medii, verile recente fiind cele mai călduroase din istorie. Insulele grecești, în special cele populare precum Mykonos, Santorini, Rodos și Corfu, sunt deosebit de vulnerabile la penuria de apă în lunile aglomerate de vară.
Autoritățile din Grecia trec la desalinizare
Cel mai mare rezervor de apă de pe insula grecească Naxos a secat, fiind util doar broaştelor ţestoase care navighează în apele sale puţin adânci şi noroioase. În aval, apa de mare s-a infiltrat în canalele de irigaţii goale, afectând recolta de cartofi preţioasă a insulei.
Lipsa apei este evidentă în Naxos, o insulă muntoasă cu 20 000 de locuitori, situată într-una dintre cele mai populare – şi uscate – părţi ale Mării Egee. Zeci de mii de turişti se adună zilnic pe ţărmurile sale în timpul verii.
Cele două rezervoare ale insulei au 220 000 de metri cubi de apă utilizabilă, o treime din nivelul de anul trecut şi echivalentul a doar câteva zeci de bazine olimpice.
Autorităţile au asigurat trei unităţi portabile de desalinizare care vor trata apa de mare pentru a o face potabilă şi despre care primarul Lianos a spus că ar trebui să acopere deficitul pentru case, hoteluri şi piscine. Însă fermierii nu vor primi apă tratată şi vor trebui să se bazeze pe puţuri acvifere, care au fost contaminate însă cu apă de mare. Fermierii au declarat că această contaminare are loc atunci când puţurile sunt suficient de goale pentru ca apa sărată să se strecoare în ele.
Grecia: Restricţii la piscine
Faimoşii cartofi de Naxos, care sunt foarte apreciaţi în Grecia pentru gustul lor untos şi sunt produs protejat în UE. În acest an, producţia sa va fi mai mult decât înjumătăţită din cauza apei sărate pentru irigaţii.
Mai la sud, pe insula Karpathos, autorităţile au impus restricţii în ceea ce priveşte umplerea piscinelor, în timp ce în nordul insulei Thasos, autorităţile caută o unitate de desalinizare pentru a face apa de mare potabilă. „A existat un deficit intens de precipitaţii în întreaga Mediterană şi în special pe Naxos, rezervoarele noastre de suprafaţă sunt goale”, a declarat primarul insulei, Dimitris Lianos.
Experţii climatici se tem că ce este mai rău abia urmează să vină. Andrea Toreti, coordonatorul observatorului european şi global pentru secetă din cadrul Serviciului Copernicus, spune că, odată ce efectele secetei devin vizibile, este deja prea târziu pentru a lua măsuri. „Trebuie să evităm să gândim în modul de urgenţă, (în schimb) trebuie să ne uităm la prevenţie şi pregătire”, a spus Toreti. Ţările mediteraneene, inclusiv Spania şi Italia, caută modalităţi de a-şi suplimenta rezervele de apă prin desalinizare, însă furnizorii au declarat că, în această vară, unităţile au fost în criză din cauza creşterii cererii.
Stare de urgență în Leros
Luna iunie 2024 a fost cea mai caldă înregistrată în Grecia din 1960, iar temperatura medie “din 1960 până în 2024 arată o creştere de 2,5°C”, a indicat directorul Observatorului Naţional din Atena, Kostas Lagouvardos. „Luna iunie a anului 2024 a fost caracterizată de perioade lungi cu temperaturi crescute timp de multe zile, depăşind cu mult temperaturile sezoniere normale în toată ţara”, a afirmat Kostas Lagouvardos.
Și Insula Leros din Grecia a intrat în stare de urgență din cauza unei crize severe de apă. Secretariatul General al Protecției Civile a anunțat că măsurile de urgență vor rămâne în vigoare până pe 25 iulie.
Autoritățile locale au declarat că „Am decis să declarăm Starea de Urgență de Protecție Civilă a municipiului Leros din Unitatea Regională Kalymnos a Regiunii Egee de Sud pentru a gestiona consecințele deficitului de apă din zonă”, conform unei declarații preluate de Greek Reporter. Actualii oficiali din Leros atribuie criza de apă administrației anterioare, acuzând-o de neglijență în întreținerea unităților de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă a insulei. Leros, situată între Patmos și Kalymnos, este o insulă pitorească din Dodecanez.
Deși Grecia se confruntă cu probleme a urcat o poziţie în top
Deși Grecia se confruntă cu probleme – seceta, incendii, căldură mare – a urcat o poziţie în topul preferinţei turiştilor europeni şi acum se află pe locul patru, în condiţiile în care 75% dintre cetăţenii de pe continent şi-au exprimat dorinţa de a vizita statul elen în următoarele luni, o creştere de şase puncte procentuale faţă de anul trecut, informează publicaţia Kathimerini.
În plus, Grecia este în top şi în privinţa creşterii cheltuielilor turiştilor europeni în primul semestru din 2024, conform celui mai recent studiu al European Travel Commission (ETC).
Cheltuielile de călătorie au crescut cu 25% în Grecia şi Spania, cu 20% în Italia şi cu 16% în Franţa, toate destinaţiile mediteraneene fiind în fruntea listei vizitatorilor europeni. Studiul arată o creştere semnificativă a interesului pentru călătorii în rândul europenilor, în perioada iunie-noiembrie 2024, pe fondul cererii solide din partea turiştilor spanioli, italieni şi britanici. În toate cele trei ţări, opt din zece respondenţi au indicat că intenţionează să călătorească în perioada iunie-noiembrie 2024.
De asemenea, 36% dintre europeni vor să facă cel puţin o călătorie în următoarele luni, o creştere de 6% faţă de anul trecut. Alţi 33% vor să facă o a doua călătorie, iar 24% trei sau mai multe călătorii.
Citiți și: De ce mor doar turiști străini în Grecia. Secretul localnicilor
