Fenomenul turism restricționat se extinde. O țară apreciată și de români va lua anumite măsuri în ceea ce privește stoparea fluxului de turiști. Prima „mișcare”: mai puține hoteluri, vile și cluburi de noapte!
Ministrul Turismului din Indonezia, Sandiaga Uno, a avertizat luna trecută că sudul Bali este aproape ceea ce poate fi numit supra-turism. „O creștere de 10% ne-ar putea împinge în acel teritoriu. Trebuie să evităm o situație precum cea de la Barcelona, unde turiștii au devenit dușmani publici”, a declarat, potrivit agenției naționale de știri Antara.
Cifrele guvernamentale arată că 2,9 milioane de vizitatori străini au sosit pe aeroportul din Bali în prima jumătate a anului, reprezentând 65% din totalul sosirilor străine pe cale aeriană în Indonezia. În februarie, a fost introdusă o taxă de turism de 9 dolari pentru turiștii străini care intră în Bali, pentru a contribui la protejarea culturii acesteia. Autoritățile insulei speră să construiască o legătură feroviară care să lege aeroportul de destinațiile turistice populare pentru a decongestiona drumurile foarte aglomerate.

Turiștii se comportă urât
Cifrele guvernamentale arată că 2,9 milioane de vizitatori străini au sosit pe aeroportul din Bali în prima jumătate a anului, reprezentând 65% din totalul sosirilor străine pe cale aeriană în Indonezia.
Sâmbătă, guvernatorul interimar al Bali, Sang Made Mahendra Jaya, a declarat că a sugerat guvernului central moratoriul în patru dintre zonele aglomerate din Bali, vizând dezvoltarea excesivă în scopuri comerciale, precum hoteluri, vile și cluburi de plajă. Moratoriul s-ar putea întinde până la 10 ani, a declarat ministrul Luhut Pandjaitan, pe 8 septembrie, potrivit presei locale. Luhut a declarat anterior că aproximativ 200.000 de străini locuiesc acum în Bali, contribuind la probleme precum criminalitatea, supradezvoltarea și concurența pentru locuri de muncă.
Sosirile străinilor în Bali au crescut de când totul a fost redeschis pentru turism, după pandemia COVID-19. Videoclipurile cu turiști care se comportă urât devin adesea virale, înfuriind rezidenții și stârnind reacții dure din partea utilizatorilor rețelelor sociale din Indonezia, potrivit antena3.ro.
Turism restricționat: Ce se întâmplă la Barcelona
Deci, ministrul Turismului din Indonezia spunea că „trebuie să evităm o situație precum cea de la Barcelona”. Dar ce se întâmplă acolo? Recent, administrația din Barcelona, unul dintre cele mai vizitate orașe din Europa, a anunțat că își propune să interzică închirierea de apartamente către turiști până în 2029, pentru a reduce deficitul de locuințe în al doilea oraș ca mărime din Spania, potrivit Straitstimes.
Licențele pentru cele 10.101 de apartamente aprobate în prezent ca închirieri pe termen scurt și care sunt disponibile pe platforme precum Airbnb și Homeaway nu vor fi reînnoite când expiră în noiembrie 2028, a declarat primarul de stânga al Barcelonei, Jaume Collboni, într-o conferință de presă. „Orașul nu poate permite ca un număr atât de mare de apartamente să fie folosit pentru activitate turistică într-un moment de dificultate de acces la locuințe și când efectele negative ale supraaglomerării turistice sunt evidente”, a adăugat el.
Aceasta înseamnă că „din 2029“, dacă nu vor exista eșecuri, „apartamentele turistice așa cum le gândim astăzi vor dispărea din orașul Barcelona”. Orașe precum Berlin, Paris și Barcelona spun că site-urile web de partajare a locuințelor pentru turiști îi privează pe localnici de apartamente pentru închiriere pe termen lung și cresc prețurile pentru casele rămase pe piață. Collboni a spus că boom-ul chiriilor pe termen scurt din Barcelona a contribuit la creșterea chiriilor cu 68% în oraș și a costului de cumpărare a unei case cu 38%.
„Ne confruntăm cu ceea ce credem că este cea mai mare problemă a Barcelonei”, a spus el. Predecesorul său, fostul activist pentru locuințe Ada Colau, a suspendat eliberarea de noi licențe pentru apartamentele turistice și a interzis deschiderea de noi hoteluri în cele mai populare zone ale orașului, ca parte a eforturilor de a reduce excesul de turism. Dar asta nu a împiedicat creșterea în continuare a numărului de vizitatori ai orașului, care este cunoscut pentru arhitectura, muzeele și plajele Belle Epoque, mai ales după ce restricțiile de călătorie cauzate de pandemie au fost ridicate.
Turism restricționat: Veneția prima
În contextul turismului european, autoritățile din diferite state adoptă strategii diverse pentru gestionarea fluxurilor de turiști. Pe de o parte, orașe precum Veneția au decis să impună restricții asupra grupurilor mari de turiști și utilizarea difuzoarelor, într-o încercarea de a controla impactul turismului asupra calității vieții locale.
La Veneția, locuitorii și oficialii locali caută modalități de a limita fluxul de turiști care, deși aduc venituri semnificative, afectează și calitatea vieții și integritatea orașului istoric. În prima zi de vară, pe 1 iunie, au intrat în vigoare noile reguli care interzic utilizarea difuzoarelor și limitează dimensiunea grupurilor de turiști la 25 de persoane, adică undeva la jumătate din numărul unui autocar turistic. Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de a controla turismul excesiv și de a proteja patrimoniul cultural și ambiental al Veneției.
Suplimentar, Veneția a implementat o taxă de intrare zilnică de 5 euro la începutul acestui an și a interzis acostarea navelor de croazieră începând din 2021. Aceste acțiuni sunt răspunsuri la problemele cauzate de cele peste 13 milioane de vizitatori înregistrate în 2019 și la preocupările legate de impactul negativ al turismului masiv asupra orașului. În plus, administrația din Veneţia interzice grupurile mari de turişti şi difuzoarele, la puţin timp după ce a introdus taxa zilnică pentru vizitatori. Măsura are rolul de a diminua aglomeraţia din oraş. Conform noilor reguli, grupurile de turişti nu vor fi mai mari de 25 de persoane. Turismul excesiv reprezintă o mare problemă în oraşul cu o populaţie de doar 250.000 de locuitori.
Turism restricționat: Ce fac grecii
„Grecia nu are o problemă structurală de supra-turism. Are o problemă pe anumite destinaţii, în anumite săptămâni sau în anumite luni ale anului’, a explicat recent premierul grec Mitsotakis, în cadrul unei conferinţe de presă la un târg internaţional.
“Industria croazierelor a pus sub presiune Mykonos şi Santorini, aşadar taxa va fi de 20 de euro”, a adăugat el, fără a preciza când va intra în vigoare această măsură.În 2023, aproximativ 800 de nave de croazieră cu 1,3 milioane de pasageri au acostat pe insula Santorini, a cărei populaţie este de doar 15.500 de locuitori. Din numărul record de 32,7 milioane de turişti care au vizitat Grecia anul trecut, aproximativ 3,4 milioane fost pe insula Santorini.