Acest dispozitiv constă dintr-un cilindru de aer comprimat conectat la un cilindru umplut cu soluție de acetonă și iodură de argint care alimentează arzătorul. Când se apropie o furtună cu grindină, fermierul pornește sistemul cu 4 ore înainte. Timp de 6 până la 12 ore, arzătorul difuzează soluția în aer. Grindina poate provoca pagube enorme viței de vie, modificând volumul și gustul vinului.
Dacă în vremuri străvechi, sătenii sunau clopote pentru a alunga furtunile, viticultorii de astăzi s-au echipat cu instrumente mai moderne, deși controversate, pentru a lupta împotriva grindinei. Acest flagel provoacă pagube foarte grave viței de vie si pomilor fructiferi, ducând la pierderi semnificative, are un impact puternic asupra calității recoltei și, prin urmare, a vinului. De asemenea, poate avea un efect dăunător asupra creșterii viței de vie în anul următor.
Alți fermieri propulsează iodură de argint în atmosferă, fie prin trimiterea de rachete care izbucnesc în nori vizați, fie prin utilizarea unui generator de la sol.
Efectul? Dimensiunea grindinei este redusa
Potrivit viticultorilor, sistemul este efficient, dispozitivele instalate au evitat pagube importante. Efect neașteptat: aceste dispozitive antigrindină provoacă uneori dispute aprinse între fermieri, unii acuzându-i pe ceilalti că au deviat norii în detrimentul lor sau, dimpotrivă, că i-au lipsit de ploaie.
Primăvara și vara, grindina dăunează frunzișului, vița de vie este stresată, fotosinteza este afectată. Dacă grindina cade în apropierea recoltarii, boabele de strugure sunt desprinse de ciorchine su au pielita crapata. Astfel, strugurii au dificultăți de coacere, iar putregaiul cenușiu se instalează adesea. Vinul prezintă mai puțină culoare, este mai puțin echilibrat, are mult mai multă aciditate, cu note erbacee sau astringente.
Expresia aromatică a vinului este mai puțin fructată, este în cel mai bun caz un vin fără virtute.
Furtunile însoțite de ploi abundente și grindină nu mai sunt excepționale, mai ales în lunile de vară
Acum sunt frecvente în toată Europa. Grindina, cu un diametru de până la 5 cm, poate provoca daune considerabile acoperisului caselor si nu numai.
Pentru ca un nor să se disipeze, aerul trebuie să se usuce, determinând evaporarea picăturilor. Această uscare poate fi cauzată fie de soare (aceasta este adesea cazul în norii de tip straturi joase/stratocumulus, deși tasarea poate ajuta), fie de subsidență.
Dar în cazul norilor de altitudine medie și mare, ce îi determină să se disipeze?
Poate căldura soarelui să le risipească în ciuda altitudinii prea mari?
Este nevoie de examinarea imaginilor din satelit în infraroșu, deoarece evoluția densității și altitudinii norilor ne spune ce se întâmplă la nivelul ascensiunilor/subsidențelor.
Un alt parametru care joacă și el un rol important este umiditatea.
Un nor orientat spre o zonă uscată va tinde să se disipeze.
Mai multe țări pilotează programe de însămânțare a norilor pentru a încerca să schimbe tiparele de precipitații.
Racurile hidroscopice dispersează compuși de particule chimice fine care, teoretic, măresc precipitațiile.
Modificarea artificială a vremii, făcând ploaia să cadă și astfel satisfacerea nevoilor populației și economiei sale: aceasta este ambiția afișată de Agenția de Meteorologie Chineză, care a lansat primul său plan național în această direcție la sfârșitul anului 2019. Presa țărilor străine a fost îngrijorata de acest lucru, nu chinezii, deoarece obtinerea artificială a precipitațiilor, era deja o practică în aceasta țară.
Tehnica utilizată constă în însămânțarea norilor pentru a produce precipitații prin injectarea de particule de sare sau iodură de argint cu un avion, rachetă sau dispozitiv care difuzează fumul de la sol. Oamenii de știință au studiat dispozitivele de modificare a vremii de mai bine de un secol, iar China este acum poziționată ca lider mondial în această practică. Din punct de vedere istoric, resursele de apă sunt foarte inegal distribuite în China – jumătatea de nord are mai puțin de 20%. Dar, odată cu presiunea încălzirii globale, chiar și provinciile sudice au suferit serios de pe urma secetei in 2022.
Fiecare oraș chinez are un plan local de însămânțare a norilor, a cărui implementare este asigurată de funcționari publici și cercetători, în cooperare cu armata. Între iunie și noiembrie 2022, pentru însămânțarea norilor au fost efectuate 241 de zboruri cu avionul și 15.000 de lansări de rachete ceea ce ar fi provocat „8,56 miliarde de tone de apa suplimentara” în bazinul râului Yangtze.
Dar China este departe de a fi singura care vrea să exploateze norii în avantajul său. Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Thailanda, Mexic… Mai multe țări au astfel de programe.
Într-un context de secetă globală, multe țări folosesc însămânțarea norilor, o metodă care creează ploaie artificială.
Atât China, cât și Emiratele Arabe Unite au programe foarte dezvoltate. Dar până acum, știința nu s-a pronunțat asupra eficacității acestei metode și nici asupra potențialelor pericole pentru mediu și sănătatea umană.
În timp ce seceta face ravagii în întreaga lume, vara anului 2022 marchează un punct de cotitură în ceea ce privește daunele legate de încălzirea globală
Multe părți ale lumii așteaptă cu nerăbdare precipitații. Și când nu ajung, țările cu programe abordează problema direct prin crearea de ploaie artificială.
Această practică se numește însămânțarea norilor. Aceasta implică „modificarea structurii unui nor, astfel încât să crească posibilitatea precipitațiilor”. Prin injectarea particulelor de iodură de argint în nori, acestea formează nuclee de condensare suplimentare și accelerează formarea moleculelor de apă. Când picăturile de apă sunt suficient de grele, pot cădea sub formă de ploaie.
Există două moduri de a crea precipitații:
- folosirea tunurilor/rachetelor care pulverizează particule de iod spre nori;
- folosirea avioanelor/baloanelor care distribuie particule de iodură de argint în timp ce trec deasupra norilor.
Prima utilizare a acestei metode a fost văzută în zona New York-ului pentru combaterea secetei la mijlocul anilor 1940, înainte de a se răspândi în restul lumii.
Intre timp au aparut programe de insamantare care s-au extins in: China, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, etc.
Potrivit New York Times, Emiratele Arabe Unite sunt „liderul incontestabil” al regiunii, deoarece „încă din anii 1990, familia conducătoare a țării a recunoscut că menținerea unei surse abundente de apă ar fi la fel de importantă ca și rezervele enorme de petrol și gaz” pentru a-și menține puterea financiară în lume. Nouă piloți sunt pregătiți 24 de ore pe zi pentru decolare dacă vremea pare promițătoare, relatează ziarul american. Guvernul a cheltuit sute de milioane de dolari pentru acest program.
China conduce, de asemenea, cele mai îndrăznețe programe de însămânțarea norilor. În 2008, această tehnică a fost folosită peste Beijing înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice sau mai recent cu ocazia aniversării a 70 de ani a Republicii Populare Chineze (în 2019).
În decembrie 2020, țara a anunțat dezvoltarea masivă a programului, astfel încât, până în 2035, această metodă să permită refacerea ecosistemelor naturale, în special în favoarea producției agricole – și, prin urmare, a economiei. În august 2022, televiziunea chineză CCTV a arătat imagini cu manevre de însămânțare folosind avioane și lansări de proiectile de la sol, pentru a face față unei secete fără precedent de-a lungul râului Yangtze.
Celălalt punct important al însămânțării norilor este utilizarea iodurii de argint. Până în prezent, niciun studiu nu ne permite să ne pronunțăm asupra consecințelor utilizării acestui compus. Unii oameni de știință susțin că cantitățile de iodură de argint emise în timpul însămânțării sunt prea mici pentru a avea consecințe negative asupra biodiversității. Confruntați cu secetele care amenință producția agricolă și ecosistemele la scară globală, oamenii de știință și antreprenorii din domeniul tehnologiei se gândesc să creeze noi tehnologii pentru a atenua efectele încălzirii globale. Și mai întâi vine geoingineria. Soluție miracolă sau himeră a „optimiștilor techno”?
Vremea va fi în sfârșit stăpânită de om?
Dacă întrebarea pare a fi științifico-fantastică, este foarte reală în mintea oamenilor de știință, îngrijorați de viteza cu care se resimt efectele încălzirii globale. De aproximativ zece ani, ideea de geoinginerie își croiește drum și se numără printre soluțiile menționate de „optimiștii tehno”, sau cu alte cuvinte cei care cred că vor rezolva criza climatică folosind noile tehnologii.
Din 2014, acest termen apare în raportul de sinteză IPCC privind schimbările climatice. Geoingineria este definită acolo ca „un set vast de tehnici care operează la scară largă și care vizează modificarea în mod deliberat a sistemului climatic” pentru a combate încălzirea. Aceste metode includ stocarea dioxidului de carbon, gestionarea radiațiilor solare și însămânțarea norilor sau „ploaia artificială”.
Și de atunci, antreprenorii s-au grăbit să dezvolte aceste tehnologii, în special pentru captarea carbonului. De exemplu, fundația XPrize a lui Elon Musk acordă 100 de milioane de dolari în fiecare an pentru dezvoltarea acestor procese.
Testată anterior – și neoficial – în context militar în 1962 în cadrul „Operațiunii Popeye”, ploaia artificială este produsă prin injectarea de iodură de argint într-un nor, dacă acesta are o temperatură mai mică de 0°C. În caz contrar, se pot folosi săruri higroscopice. Aceste metode eficiente au fost testate de mai multe ori în Orientul Mijlociu și China pentru combaterea secetei solului. Și chiar și în Franța prin intermediul Asociației Naționale pentru Studierea și Lupta împotriva flagelurilor atmosferice (Anelfa), dar de data aceasta pentru a preveni grindina abundentă.
Deci, există soluție minune?
Nu în totalitate, pentru că “nu facem ploaie când cerul este albastru”. Avem nevoie de fiecare nor – când există unul – este unic și capacitățile de precipitare sunt multiple, este imposibil să spunem că știm deja ce se va întâmpla când vom insamanta un nor.
În plus, se pune problema riscurilor de toxicitate din utilizarea iodurei de argint. Dacă Anelfa susține că utilizarea sa pentru însămânțarea norilor nu este periculoasă. Un studiu englez realizat de Centrul pentru Ecologie și Hidrologie la începutul anilor 2000 a relevat că iodura de argint, sub o anumită concentrație, nu este toxică pentru mediu. Dar această substanță este descrisă ca fiind „extrem de insolubilă”: riscul este, prin urmare, să se acumuleze și ca, în cele din urmă, să fie dăunătoare.
Odată cu încălzirea globală și perioadele în creștere de secetă, problema accesului la apă și a calității acesteia va ocupa un loc central în următorii ani în strategiile guvernamentale.
ONU a organizat o conferință majoră pentru „evitarea unei crize globale a apei”, amintind că astăzi, două miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă, iar 3,6 miliarde nu au sisteme de canalizare gestionate în siguranță.
Avem nevoie de precipitații mai mari decât media, dar nici prea intense, pentru a realimenta pânzele freatice, terenurile și căile navigabile.
Dincolo de ploi, este important sa analizam cat este de uscat solul: umiditatea prezentă în sol este folosită de vegetație și permite plantelor să trăiască. Odată cu încălzirea globală, ne îndreptăm spre perioade în care vor fi soluri mai uscate, din cauza creșterii temperaturilor și în special a valurilor de căldură din perioada verii.
Riscăm să avem un dublu fenomen vara, mai puține ploi și mai multă transpirație a plantelor din cauza căldurii. În consecință, seceta va fi întărită, în schimb, în ciuda schimbărilor climatice, iar ploile mai frecvente iarna nu vor fi suficiente pentru a compensa efectele verii. Schimbările climatice vor intensifica secetele, care vor fi mai frecvente, mai intense și mai lungi, în special, secetele multianuale vor deveni mai frecvente.
În ceea ce privește apele subterane, ar trebui să existe un surplus de apa iarna pentru ca ca vara sa nu existe lipsa apei. Prin urmare, lipsa apei riscă să devină o problemă crucială în anii și deceniile următoare.
Se pune atunci întrebarea cum vom împărti această resursă esențială și rară. Pe lângă măsurile recomandate de acordurile climatice de la Paris pentru a se asigura că încălzirea globală este limitată sub pragul de +1,5 grade, ar putea fi puse în aplicare diverse aranjamente pentru a atenua efectele schimbărilor climatice.
Printre acestea, refacerea zonelor umede, modernizarea rețelelor de apă sau chiar reutilizarea apelor uzate. Reutilizarea apelor uzate înseamnă și a nu pierde ceea ce colectăm. Așa că trebuie să modernizăm și rețeaua care transportă apele uzate menajere la stația de epurare. Reutilizarea apelor uzate va ajuta la curățarea orașelor noastre, dar poate fi folosită și pentru agricultură.
De asemenea, utilizările agricole vor trebuii adaptate.
În timp ce apa rămâne o resursă relativ ieftină – apa este un bun prețios, toată lumea o spune. Ca atare prețul apei va creste. Acest lucru va face posibilă, finanțarea inovației și a cercetării.
Pentru prima dată în istoria sa, Pakistanul a recurs la formarea ploii artificiale. Inițiativa a decis să facă față unui episod puternic de poluare și smog care este foarte dăunător sănătății populației. Particulele periculoase stagnau în aerul mega-orașului Lahore, a declarat guvernul provincial din Punjab, care a inițiat aceste acțiuni de modificare a vremii.
Pakistanezii au folosit avioanele furnizate de Emiratele Arabe Unite. Dispozitivele echipate cu așa-numita tehnologie „cloud seeding” au zburat peste zece zone ale orașului Lahore, adesea descris ca fiind una dintre cele mai poluate din lume.
În practică, procesul constă în introducerea sării sau a unui mix de diferite săruri în nori. Obiectivul este de a folosi cristalele pentru a promova condensul și astfel se declanșeaza ploaia. Echipe din Emiratele Arabe Unite au sosit cu două avioane si au folosit 48 de rachete pentru a provoca ploaia.
În întreaga lume, asistăm la o utilizare din ce în ce mai frecventă a seeding-ului de nori
Fie că pentru a lupta împotriva poluării, în India, Pachistan sau Thailanda, dar și pentru a face față episoadelor de secetă (în țările din Golf, în special, sau în China). Susținătorii acestor tehnici laudă eficacitatea acestor metode, deși uneori există o miscare aleatorie în directia creșterii precipitațiilor. În 2015, un oficial de la Centrul Național de Meteorologie și Seismologie (CNMS) din Emiratele Arabe Unite a lăudat funcționarea dispozitivului. El a explicat că patru zile de ploaie puternică prin însămânțarea norilor a adus în 2010 echivalentul de apa a nouă ani de producție a unei fabrici de desalinizare a acesteia din Abu Dhabi.
Și în Franța se experimentează aceste manipulări ale vremii. Tehnologiile selectate sunt utilizate în sectorul agricol, pentru a proteja fermierii, împotriva daunelor produse de grindină.
Tehnica de insamantare nu poate functiona in absenta norilor, ceea ce poate fi o sursa de tensiuni multiple. Tehnicile prezentate ca fiind capabile să forțeze un nor să precipite atunci când în mod normal ar fi durat câteva ore pentru a face acest lucru vor deveni din ce în ce mai propice pentru aparitia unui conflict. În 2018, un reprezentant al executivului iranian, de exemplu, a arătat cu degetul spre Israel, acuzându-l că a „furat” nori iranieni.
Romania este cumva pregatita sa faca fata schimbarilor climatice? Timpul le va demonstra pe toate!
Dr. ing. Daniel BOTANOIU
CITIȚI ȘI: Este imperativ să revizuim obiectivele Pactului Verde (oficiuldestiri.ro)
