Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat The New York Times că administrația sa ar putea fi pusă în situația de a alege între ambiția de a prelua controlul în Groenlanda și menținerea integrității NATO. Afirmațiile au stârnit îngrijorare în rândul aliaților europeni, pe fondul unor semnale tot mai dure venite de la Washington în ultimele zile.
Trump spune că SUA ar putea avea de ales între Groenlanda și NATO
Trump a fost întrebat direct, într-un interviu publicat pe 7 ianuarie, dacă achiziționarea Groenlandei este mai importantă decât păstrarea alianței militare transatlantice, veche de 76 de ani. Deși nu a oferit un răspuns explicit, liderul de la Casa Albă a recunoscut că o astfel de alegere ar putea deveni inevitabilă.
În interviul acordat New York Times, Donald Trump a explicat de ce consideră esențial ca Statele Unite să controleze Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei. Potrivit acestuia, simpla cooperare sau existența unor tratate nu ar fi suficiente pentru a garanta interesele strategice ale SUA.
„Pentru că asta consider că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”, a spus Trump. El a adăugat că proprietatea oferă avantaje pe care niciun acord sau tratat nu le poate asigura. „Proprietatea îți oferă lucruri și elemente pe care nu le poți obține doar prin semnarea unui document”, a afirmat președintele american.
Declarațiile vin în contextul în care administrația de la Washington a transmis în mod repetat că dorește Groenlanda și că nu exclude utilizarea forței pentru a-și atinge obiectivul.
Trump: „Nu am nevoie de dreptul internațional”
Una dintre cele mai controversate părți ale interviului a fost poziția exprimată de Trump față de dreptul internațional. Președintele SUA a declarat că nu se simte obligat să respecte normele internaționale și că singura limită reală pentru deciziile sale este propria conștiință.
„Propria mea moralitate. Propria mea minte. Este singurul lucru care mă poate opri”, a spus Trump.
El a reiterat ulterior: „Nu am nevoie de dreptul internațional”.
Afirmațiile au amplificat temerile privind direcția politicii externe americane și au alimentat percepția că Washingtonul se îndepărtează de regulile care au guvernat ordinea internațională de după al Doilea Război Mondial.
Reacția Danemarcei: „Atunci totul se sfârșește”
Reacțiile europene nu au întârziat să apară. Pe 5 ianuarie, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că un eventual atac militar american asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul alianței NATO.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se oprește, inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea care a fost stabilită de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Frederiksen.
Mesajul a fost interpretat ca un semnal ferm că o astfel de acțiune ar avea consecințe istorice pentru arhitectura de securitate euro-atlantică.
Macron: SUA se îndepărtează de regulile internaționale
Și Franța a reacționat la pozițiile exprimate de Donald Trump. În discursul său anual de politică externă, președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Washingtonul „se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care le promova”.
Donald Trump, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de NATO, a relansat în această săptămână îndoieli legate de angajamentul SUA față de alianță. Pe rețeaua Truth Social, el a scris că nu este convins că NATO ar veni în ajutorul Statelor Unite într-o situație de criză majoră.
„Mă îndoiesc că NATO ar fi acolo pentru noi dacă am avea cu adevărat nevoie de ei”, a afirmat Trump, deși a adăugat că SUA vor continua, deocamdată, să își sprijine aliații.
