Moromeţii – trilogia cinematografică românească, în regia lui Stere Gulea, va fi prezentată în cadrul celei de-a 54-a ediţii a Rotterdam International Film Festival 2025.
Festivalul, unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa, care prezintă anual sute de filme în peste 20 de secţiuni, se va desfășura în perioada 30 ianuarie – 9 februarie 2025.
Cele trei filme regizate de Stere Gulea după romanele lui Marin Preda – „Moromeţii” (1987), „Moromeţii 2” (2018) şi „Moromeţii 3” (2024) – au fost selectate în secţiunea specială Harbour.
Este vorba despre o premieră: prima dată când cele trei filme sunt prezentate împreună într-un festival internaţional de calibru. Momentul marchează şi premiera internaţională a ultimei părţi din trilogie – „Moromeţii 3”. Regizorul Stere Gulea, dar şi actorii Alex Călin, Olimpia Melinte şi Mara Bugarin vor fi prezenţi la proiecţie.
Acţiunea filmului „Moromeții 3” se petrece în anul 1954, unul de încercare pentru Niculae Moromete care devine copleşit de iubirea tumultoasă cu o femeie măritată, criza de conştiinţă politică şi pierderea încrederii în breasla literară. Apariţia providenţială în viaţa lui a unei tinere poete îi oferă o cale de ieşire din dilemele profesionale şi personale, inspirându-l să publice romanul Moromeţii.
Moromeții – spectatorii au umplut sălile
Regizat de Stere Gulea şi surprins prin obiectiv de directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, „Moromeţii 3” a fost prezent deja pe marile ecrane în cadrul mai multor festivaluri de film naţionale (TIFF, TIFF Chişinău, Serile Filmului Românesc – Iaşi, Film în Sat – Peştişani, TIFF Timişoara), unde genericul a rulat în aplauzele spectatorilor care au umplut sălile pentru a vedea finalul călătoriei lui Niculae Moromete. Laureat cu Premiul Publicului la TIFF 2024, filmul a putut fi văzut în luna septembrie în cadrul TIFF Sibiu şi TIFF Oradea, în prezenţa echipei.
Scenariul filmului este unul original, semnat de Stere Gulea, care s-a inspirat din numeroase însemnări ale lui Marin Preda în jurnalele sale, dar şi din arhivele istorice despre perioada respectivă. „Este o imagine care acoperă comportarea şi atitudinea lui Marin Preda în epocă, în situaţii politice. Am încercat să înţeleg, să intuiesc itinerariul său şi am încercat să ilustrez această călătorie esenţială, dar folosind ficţiune. Mi-a plăcut ideea de a face un film despre acele vremuri care acum sunt în mare parte ignorate; multe evenimente care s-au petrecut atunci sau imediat după, catalizate de acele momente, au influenţat deceniile care au urmat şi încă le simţim repercusiunile.”, a spus regizorul.
Distribuţia reuneşte câţiva dintre cei mai apreciaţi şi iubiţi actori români, alături de tinere talente. În rolurile principale: Alex Călin (Niculae Moromete), Horaţiu Mălaele (Ilie Moromete), Olimpia Melinte, Mara Bugarin, Răzvan Vasilescu, Iulian Postelnicu, Cătălin Herlo, Dana Dogaru, Toma Cuzin, Ana Ciontea, Laurenţiu Bănescu, Conrad Mericoffer, Ioan Andrei Ionescu, Andreea Bibiri, Ilinca Hărnuţ, Dorina Chiriac, cu participarea extraordinară a Oanei Pellea.Scenografia este semnată de Cristian Niculescu, în timp ce Dana Păpăruz este creatoarea costumelor. Montajul filmului poartă amprenta Alexandrei Gulea, de sunet s-au ocupat Ioan Filip şi Dan-Ştefan Rucăreanu, iar muzica filmului este creaţia lui Cristian Lolea.
Moromeții – capodopera lui Marin Preda
Primul film Moromeții (cel din 1988), pe fondul unor mutații sociale – care se vor dovedi ireversibile, urmărește destrămarea unei familii țărănești tradiționale. Încercarea autoritară și disperată a capului familiei – Ilie Moromete (Victor Rebengiuc) – de a ține pe loc această realitate, eșuează. Cu Ilie Moromete dispare un prototip social care a reprezentat secole de-a rândul societatea românească. Dispare de fapt o identitate care nu a mai fost înlocuită.
În 2023, după aproape trei decenii de la prima peliculă şi cinci ani de la continuarea ei, în faţa casei lui Ilie Moromete din comuna Talpa s-a strigat iar „Acţiune!”. La 35 de ani după lansarea primei părți, cele două personaje găsesc răspuns la întrebarea: “Niculae, unde mergem noi, domnule?”. Pe lângă celebra casă a lui Moromete din Talpa – localitate aflată la doar 45 de kilometri de Siliștea-Gumești, satul natal al scriitorului Marin Preda – au mai fost filmări la Sinaia, București, Golești și mai multe sate din jurul capitalei.
“Moromeții” de Marin Preda a apărut în două volume (1955, respectiv 1967) și e opera care l-a consacrat pe autor printre artiștii literaturii postbelice. Romanul ilustrează mediul rural din anii interbelici și postbelici (de-a lungul a două decenii). Preda descrie dezagregarea nucleului social, familia patriarhală și nimicirea spiritului țărănesc.
O istorie tulbure
Acțiunea primului volum “Moromețîi” este structurată pe planuri narative multiple. În plan central se află “Moromețîi”, familie numeroasă și măcinată de neajunsuri și nemulțumiri mocnite. Ilie Moromete, țăran mijlocaș, lupta să mențînă întreg pământul familiei, cu prețul unei existente modeste. Fiii cei mari ai lui Moromete – Paraschiv, Nilă și Achim – doresc independența și un trăi bun la oraș. Aceștia se simt nedreptățiți deoarece, după ce mama lor a murit, Ilie s-a căsătorit cu Catrina cu care a mai făcut 3 copiii – Tita, Ilinca și Niculae.
Celelalte planuri pe care se construiește acțiunea romanului sunt parte a frescei sociale descrisă de Marin Preda. Boala lui Botoghină, familia lui Tudor Bălosu, revolta lui Țugurlan, dragostea dintre Birică și Polina, poiana lui Iocan, instituțiile și autoritățile prezente în satul interbelic sunt piese esențiale în lumea lui Moromete. În al doilea volum al romanului, imaginea impozantă a lui Moromete este distrusă și înlocuită cu o figură lipsită de glorie, cu autoritatea știrbită, cap al unei familii dezbinate. O istorie tulbure se derulează în al doilea volum “Moromețîi”.
Citiți și: Festivalul Serile Filmului Românesc: 80 de evenimente și 70 de invitați
