În data de 24 mai 2023, Tribunalul București va relua judecarea cererii de revizuire a verdictului prin care fostul șef al ANSVSA, Marian Zlotea, a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare după ce în primă instanță a primit 2 ani cu suspendare.
Rejudecarea cererii de revizuire de către Tribunalul București vine după ce, în data de 10 martie 2023, instanța de apel (Curtea de Apel București) a respins verdictul inițial prin care Tribunalul respinsese cererea de revizuire făcută de Marian Zlotea.
Astfel, Curtea de Apel obligă Tribunalul să reia judecarea cererii de revizuire considerând că judecătorul de la Tribunalul București trebuie să verifice fiecare declaraţie în parte și să o compare cu probele de la dosar, pentru a putea aprecia dacă martorii au mințit sau nu.
„Curtea de Apel constată că, în esență, cererea formulată de revizuent, nu a fost analizată în niciun fel de către judecătorul fondului (Tribunalul București-n.r), acesta, de plano, respingând-o, prin apelul la argumente care nu pot fi susținute, care nu pot reprezenta o motivare a unei soluții și care transformă dreptul de acces la justiție într-unul teoretic și iluzoriu”, se arată în motivarea prin care Curtea de Apel a trimis înapoi spre rejudecare Tribunalului, cererea de revizuire depusă de Marian Zlotea.
Curtea de Apel cere rejudecarea revizuirii verdictului
Cu alte cuvinte, Curtea de Apel susține că în cererea de revizuire există temeiuri legale care ar justifica atenția mai aprofundată a instanței de fond asupra probelor aduse de către Marian Zlotea în favoarea sa.
Cererea de revizuire prin care Marian Zlotea solicită desființarea sentinței de condamnare conține nu mai puțin de 48 de puncte prin care acesta încearcă să convingă judecătorii de justețea solicitării lui.
Astfel, la unul dintre punctele din cererea de revizuire, Marian Zlotea susține că toate declarațiile martorilor care au dus la condamnarea sa sunt inadmisibile. Acesta susține că, la presiunea procurorilor, aceștia și-au schimbat declarațiile inițiale care nu îl incriminau pe acesta după ce organele de anchetă a început urmărirea penală pentru mărturie mincinoasă impotriva lor . După schimbarea declarațiilor, procurorii au clasat acuzațiile de mărturie mincinoasă împotriva tuturor acestor martori.
„La începerea urmăririi penale împotriva subsemnatului, martorii Chiru Flavius Cătălin, Onu Ioana, Rădulescu Mariana – Livia, Dragomir Mihai, Ganea Petru Valentin, Reyhan Georgiana – Alina, Pâslaru Ionuț Cristian, Podarescu Cornelia, Cristea Gina Maria, Iancu Florentina Adina, Deaconu Sorina Mariana, Crișan Aurelia – Luminița, Crișan Mircea, Diaconu Virgil, Borda Cristina – Daniela, Mirescu Mihai Traian, Manole Mircea,Vlad Alexandru si inculpatul TEICAN VASILE, au declarat aspectele ce corespundeau realității, dar care, din punctul de vedere al Parchetului, îmi erau favorabile și afecta derularea urmăririi penale. Acesta reprezintă un aspect esențial, în special actele procesuale efectuate de procuror în privința tuturor 17 martori din dosar, care dupa ce au fost audiați, s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de marturie minciunoasă. În această situație toți acești martori, cu excepția lui Teican Vasile, și-au schimbat declarațiile date, ca urmare a presiunilor efectuate de organele de urmărire penală, fapt pentru care prin rechizitoriu s-a dispus clasarea acestora, cat și a altor persoane din dosar, care și-au schimbat declarația, urmare a acelorași presiuni. În cazul martorului Teican Vasile, acesta nu a dorit schimbarea declarației date anterior, motiv pentru care, împotriva acestuia s-a pus în mișcare acțiunea penală, tocmai din cauza insistenței acestuia de a-și menține prima declarație și de a susține ca anume acea declarație relevă adevărul. Procurorul a audiat acești martori cu încălcarea dispozițiilor art. 101 alin.1 CPP în care se prevede că <Este oprit a se întrebuința violențe, amenințări ori alte mijloace de constrangere precum și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obține probe>”, se arată în cererea de revizuire.
Cu privire la unul dintre capetele de acuzare si anume cazul Selgros ,din documentele aflate la dosarul cauzei, inclusiv procurorul, la pag. 102 din rechizitoriu, recunoaște că nu are cunoștință dacă banii au fost primiți de către președintele ANSVSA, Zlotea Marian, ori dacă au fost predați la partid: ”… nu se cunoaște în mod cert dacă sumele de bani în cauză, pretinse/ remise cu titlu de mită de către inculpatul Zlotea Marian au fost efectiv primate de către acest inculpat sau au fost predate din dispoziția sa la caseria PDL sector ”Constatăm astfel că, în situația în care instanța de Fond nu a dat o soluție ( condamnare sau achitare ) in privința lui Zlotea rămâne întrebarea cum instanta de apel a putut da o condamnare in cazul Selgros, mai ales ca din probele administrate la dosarul cauzei, această sumă nu rezulta ca ar fi ajuns la Zlotea Marian și nici la partid. Din contră, din extrasele de cont ale celor 2 firme ( AE COMPANY PRODUCTION SRL și CDC MAXIM SRL)rezultă ca banii proveniți din prestarea serviciilor către SELGROS, au intrat în conturile lui Dionisie Deasemenea, Căileanu Dionisie, administrator al firmei CDC MAXIM în conturile căreia au fost virați banii respectivi, din care, în mare parte , aceștia au fost folosiți pentru plata impozitelor către ANAF, iar restul pentru plata facturilor familie Hofman respectiv plată leasing autoturisme, plată salarii, etc .
Dionisie Caileanu a fost achitat de prima instanța- priviind cazul Selgros .
Inregistrările depuse la dosarul de revizuire aflat in curs de judecată dovedesc clar nevinovatia lui Zlotea în acest caz și modul cum au fost folosiți anumiți martori.
„Un caz care ne relevă faptul că martorii au fost audiați cu încălcarea dispozițiilor legale o reprezintă declarația martorei DULGHERIU MARIA aflata la dosarul cauzei , care a declarat în fața instanței de fond ca organele de urmărire penală au făcut presiuni și amenințări că va fi trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă dacă nu va da declarații care susțin învinuirea adusă lui ZLOTEA MARIAN, făcându-se solicitare în sensul audierii acesteia, instanța de apel nu a mai dorit să o audieze. Un alt caz în acest sens îl reprezintă și declarațiile lui Vlad Alexandru, unde s-a reținut în mod eronat că acesta a dat pentru prima dată declarații în fața instanței de apel. În privința acestuia, organele de urmărire penală la fel au făcut presiuni și a fost pus sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Astfel, acesta aflându-se sub presiunea din partea organelor de urmărire penală, a urmat să dea deja declarații total opuse în fața instanței de apel care deja susțineau învinuirea adusă lui ZLOTEA MARIAN. În fața instanței de apel am solicitat să-i adresăm întrebări martorului Vlad Alexandru asupra acestor aspecte, instața a respins această solicitare și a interzis să-i adresăm careva întrebari martorului Vlad Alexandru, astfel a fost încălcat Art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din jurisprudența CEDO”, se arată în cererea de revizuire.
„Edificatoare pentru clarificarea adevărului în procedura de revizuire este si o probă nouă și anume convorbirea dintre Marius Hofman și unul dintre directorii de la Selgros care ar fi înlesnit obținerea contractelor în privința cărora a fost acuzat. Această convorbire depusa la dosarul de revizuire clarifică în mod clar cine a participat și a înlesnit cu adevărat obținerea contractului de prestari servicii cu Selgros.
In cererea de revizuire se face referire si la incalcarea art. 64 alin. 4 Cpp ”Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate participa, în aceeaşi cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond”. Instanța de apel a trecut cu vederea această încălcare referitoare la incompatibilitatea judecătorului de drepturi și libertăți de a mai participa în aceeași cauză la judecata în fond, producându-se astfel o încălcare a art. 6 si 7 CEDO, care consfințește dreptul la un proces echitabil. În acest sens putem face apel și la hotărârile ICCJ și CCR precum și deciziile CEDO în materie de respectare acestor drepturi, care stabilesc că orice informație care poate fi utilă și vizează aflarea adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal și oferă garanția la un proces echitabil. CEDO prin multiplele sale decizii împotriva României ține să specifice că nu poți fi condamnat în apel fără probe noi, adică doar prin reinterpretarea aceluiași probatoriu și fără audierea matorilor pricipali si denunțătorilor, încălcându- se astfel principiul imparțialității. În aceste condiții, apreciez că se impunea ca judecata faptelor pentru care am fost trimis în judecată să fi fost efectuată de o instanță independentă şi imparțială, iar nu de o instanță asupra căreia planează suspiciuni reale de parțialitate, dat fiind faptul că s-a antepronunțat anterior”, De altfel, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune statelor obligația de a crea un sistem judiciar care să garanteze neutralitatea instanței. Prin jurisprudența sa, Curtea a arătat că nu este necesar ca cel care invocă lipsa de neutralitate a instanței să probeze că, în realitate, aceasta nu a fost neutră față de părți, fiind suficient a proba faptul că, pentru un observator exterior cauzei, există aparența unei lipse de neutralitate. În cazul Zlotea, datele obiective menționate mai sus, denota lipsă de imparțialitate și stare de incompatibilitate care este una evidentă și dovedită.
Acest principiu a fost valorificat de Curtea Europeană în cadrul mai larg al aprecierii opiniei publice ca fiind singurul cenzor al puterii judecătorești și ca un răspuns la veșnica întrebare a statului de drept “Quis custodiet ipso custodes ?”.
Hotărârea Piersack c. Belgia a Curții a statuat principala rațiune care justifică utilizarea aparenței cu scopul de a determina neutralitatea judecătorului, precizând că, pentru ca un tribunal să inspire publicului încrederea indispensabilă justiției, este necesar apelul la aparența pe care o creează anumite aspecte din activitatea judecătorului. Neutralitatea este o caracteristică a instanței şi un drept al oricărei persoane cu valoare absolută, în sensul în care aceasta nu poate face obiect al unor limitări şi nici al renunțării părților la el.
CEDO, prin jurisprudența sa a admis că lipsa de neutralitate nu este decât rareori o realitate palpabilă. De aceea, recunoașterea unor indicii de lipsă de neutralitate este suficientă pentru a înlătura prezumția de neutralitate a judecătorului.
În aceste condiții, se impunea ca judecata faptelor pentru care inculpatul ZLOTEA MARIAN a fost trimis în judecată să fi fost efectuată de o instanță independentă şi imparțială, iar nu de o instanță asupra căreia planează suspiciuni reale de parțialitate, dat fiind faptul că s-a antepronunțat anterior.
Se menționeaza faptul că în jurisprudența Curții europene a drepturilor omului s-a conturat o teorie a aparenței în ceea ce privește imparțialitatea obiectivă a magistratului, potrivit căreia orice suspiciune care planează asupra unei instanțe de judecată trebuie înlăturată prin schimbarea judecătorului atunci când pentru un observator obiectiv și imparțial o astfel de instanță de judecată creează aparențe de parțialitate. S-a subliniat că aparențele de imparțialitate au un rol deosebit deoarece, într-o societate democratică, tribunalele trebuie să inspire justițiabililor deplină încredere (C. Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Ediţia 2, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2010, p. 476).
Totodată, cu privire la imparțialitatea care trebuie să caracterizeze un tribunal, Curtea a precizat constant că aceasta trebuie să aprecieze, atât din punct de vedere subiectiv, prin încercarea de a determina convingerile personale ale unui anumit judecător la un anumit moment, dar şi din punct de vedere obiectiv, verificând dacă acesta oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială legitimă ce s-ar putea arunca asupra sa (CEDO, hot. Procola c. Luxemburg, 28 septembrie 1995) . precum si Caz Mischie contra Romanei sau Cutean contra Romaniei
Starea de fapt anterior prezentată atestă nu doar lipsa aparenței de imparțialitate a judecătorului cauzei dar confirmă în același timp faptul că acesta s-a aflat într-o stare de incompatibilitate anume reglementată de lege și care trebuie sancționată ca atare.
Considerând aceste aspecte conchidem arătând că pe de-o parte există împrejurări concrete ce susțin lipsa de imparțialitate a judecătorului fondului si a judecatorilor din apel prin schimbarea unui Judecator in timpul dezbaterilor precum și restul aspectelor care dovedesc încălcarea normelor privind legala compunere a completului de judecată se mai arată în cererea de revizuire.
Anexat aceste cereri de revizuire au mai fost depuse de aparare o serie de înscrisuri și documente care să certifice cele relatate, dintre care enumerăm:
- Inregistrare audio de la sedinta Tribunalului Bucuresti cu declaratia inculpatului Hofman Marius, disparuta de la dosarul cauzei în care Presedintele instantei cat si procurorul de sedinta intreaba daca a primit ordin de la inculpatul Zlotea Marian sa faca actiuni sociale. Raspunsul inculpatului Hofman Marius este NU. Procurorul de sedinta il intreaba despre toate acuzatiile din dosar in ceea ce-l priveste pe inculpatul Zlotea Marian conform denuntului , la care Hofman Marius raspunde ca nu a fost pus si ca Zlotea nu ia dat dispozitie sa faca ceva.
- Inregistrare audio între Lupu Doina și sotul ei care dovedeste faptul ca este un denunt mincinos. Conform inregistrarii reiese ca inculpatul Zlotea Marian lupta impotriva coruptiei. Inculpata Lupu Doina Nu a dat in fata instantei nici o declaratie care sa confirme denuntul facut de ea.
- Inregistrare audio cu inculpatul Hofman Marius si un director din cadrul hipermarket-ului Sellgros care clarifica cine a intervenit si cum s-a dat contractul Sellgros. Aceasta inregistrare demonstreaza ca nu a avut nici un amestec cu acest contract si ca declaratia lui Vlad Alexandru este o declaratie mincinoasa, din convorbire reiese clar ca Zlotea nu-l cunostea nici pe Dionisie Caileanu-administratorul firmei care a fost beneficiara contractului, nici pe directorul Selgross .
- Inregistrarea audio intre Dionisie Caileanu si Hofman Marius -care dovedeste ca directorul care le-a dat contractul era prietenul lor si inculpatul Zlotea Marian nu avea nici o implicare.
- Inregistrare audio intre inculpatul Hofman Marius si fratele acestuia Hofman Iulian cu referinta la inculpatul Bejan Robert -denuntator in care explica clar cum se fereau sa nu afle Zlotea Marian de ilegalitatiile pe care le comit
- Inregistrare audio din sala de judecata in care dna Judecator Jderu Claudia de la Instanta de apel CAB recunoaste ca prima instanta Nu s-a pronuntat pe cazul Sellgros. La întrebările Dl avocat Traian Popescu.
