Trecerea la ora de iarnă are efecte negative asupra organismului. Schimbarea orei îi afectează atât pe oamenii sănătoşi de vârstă activă, cât şi pe cei cu boli cronice.
Trecerea la ora de iarnă 2023 are loc în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, având 25 de ore.
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Schimbarea orei, efecte negative
Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Psihiatrul bulgar dr. Veselin Gherev susţine că nu întâmplător ţările din grupul BRICS au renunţat la acest obicei de câţiva ani.
„Analizele economice arată că beneficiul energetic al schimbării orei este absolut zero, această măsură fiind introdusă între Primul şi al Doilea Război Mondial, cu ideea că o oră suplimentară de lumină pe zi permitea ca energia electrică pentru iluminat să fie folosită de industria militară”, a amintit psihiatrul.
Potrivit unor studii europene, accidentele de muncă sunt mai dese cu 50%, în zilele de luni, după schimbarea orei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale. „Schimbarea este dăunătoare pentru persoanele care iau medicamente, deoarece le încurcă programul zilnic de administrare. Pacienţilor mei care iau medicamente de trei ori pe zi le recomand încă din ziua de luni din săptămâna dinaintea schimbării orei să-şi modifice medicaţia înapoi cu 10 minute în fiecare zi. În acest fel, pe măsură ce se obişnuiesc treptat cu noul regim, acesta va fi automat ajustat la noua oră. De asemenea, ne putem modifica ora de culcare cu 15 minute mai devreme în fiecare zi în timpul săptămânii, după schimbarea orei. Toată rutina zilnică se schimbă şi aceasta este o dificultate. Ne culcăm pe aşa-zisa ‘oră veche’ şi ne trezim pe ora ‘nouă’, întotdeauna existând un deficit de o oră, ceea ce este esenţial. În săptămâna după schimbarea orei, studii internaţionale demonstrează că vacile dau cu 50% mai puţin lapte, iar găinile depun mai puţine ouă. Acest lucru se explică prin faptul că persoanele care se ocupă de hrănirea şi curăţarea grajdurilor şi coteţelor sunt afectate de schimbare orei. Mă pronunţ împotriva acestei măsuri, pentru că ne dăunează şi ne afectează. Cea mai bună opţiune este ora astronomică – genomul uman este configurat, astfel încât să funcţioneze cel mai bine în zona geografică în care s-a născut o persoană, respectiv după fusul orar specific”, a explicat dr. Veselin Gherev.
